Iubiri imposibile dar totusi posibile

Capitol 68

  Totusi nu-i venea inca sa creada ca azi se va casatori cu Ash, cu iubirea vietii ei. Nu s-au mai vazut de 2 zile. Ii era asa dor de el. Dar gandindu-se ca din aceea zi incolo il va avea mereu aproape, tot dorul disparea si aparea pe fata un zambet in spatele caruia se ascundea doar fericire si emotii.. multe multe emotiii..La ora 12:00 domnisoarele de onoare au plecat,iar ea a ramas in camera ei cand a venit mama ei in camera.
*Mama* - Lunna! Ii multumesc lui Dumnezeu ca m-ai lasat sa apuc si ziua de azi.
*Lunna* - Oh mama!
Le venea sa planga la amandoua.
*Mama* - Fara lacrimi! Ca ti se strica machiajul.
*Lunna* - Hmm cam greu.
*Mama* - Am ceva pentru tine!
Si scoase dintr-o cutie rosie de catifea niste cercei si un lantisor din aur alb ( sincer Lunnei nu-i prea placea aurul ) . Erau de o minunatie rara, erau... perfecti! Se potriveau de minune cu rochia ei ce vena stramta pana la copr cu cate pietricele iar de lamijloc in jos larga largaaaaa...
*Lunna* - Oh mama sunt perfecti!!!
A mers la ea si a strans-o in brate. De abia acum isi dadea seama cat de importanta a fost mama ei in viata ei, doar acum cand era pe cale sa mearga sa locuiasca cu Ash. Bineinteles ca se vor vizita des dar nu va mai fii la fel. Ar fii vrut sa poata da putin timpul inapoi si sa-i arate mamei ei toata iubirea pe care i-o purta si toata recunostinta pentru tot, pentru zilele cand a fost langa ea, pentru sfaturile bune, pentru zilele frumoase alaturi de ea. pentru toate surprizele si cadourile ce i le-a facut ( cateoadata chiar fara motiv ) . Offff, ce mama speciala avea. Valora mai mult decat orice pe lumea asta, iar imbratisarea din acel moment si-o va aminti pentru tot restul vietii.
*Mama* - Iti multumesc mami!
*Lunna* - Pentru tot! Pentru cand ai fost alaturi de mine, pentru cand...
*Mama* - Shhh... nu asta fac mamele pentru copiii lor? Dar cat e ceasul? Nu crezi ca e timpul sa imbraci rochia alba?
*Lunna* - Cam da! 
De ce fiecare mireasa trebuie sa planga de ziua nuntii ei? Pfff... si-a luat rochia pe ea si fix atunci a intrat tatal ei in camera.
*Tata* - Wooowww!! O adevarata printesa!
*Lunna* - Mersi tati!
*Tata* - Sa stii ca sunt cel mai mandru tata din lume sa conduc la altar o asa printesa!!
*Lunna* - Oh tata! Ma faci sa rosesc!!!
*Tata* - Hai sa mergem ca deja am intarziat!
*Lunna* - Ai dreptate!
Ufff, isi lua un momento di respiro si pe urma iesi din casa. Chiar inainte sa iasa, se uita la casa ei. ''Adio! Vei ramane mereu aici!'' si isi duse mana spre inima ei si o lacrima ii scapa din ochi dar si-a sters-o imediat caci nu avea voie sa planga. Se gandea doar la momentul in care il va vedea pe Ash si toata tristetea ca parasea casa in care a locuit hmm timp doar de 7 ani si ceva, disparea. Ufff, o apucau caldurile, de abia mai avea stare. Se tot misca, nu statea o secunda locului nici macar in masina. Le trimise fetelor un mesaj spunandu-le ca in 10 min ajunge desi era deja 12:30. Normal ca mireasa trebuia sa intarzie. Ce lung i se parea drumul. Parea ca nu mai ajunge. Era extrem de nerabdatoare si avea si niste emotii de nu credea ca va fii in stare sa se casatoreasca cu Ash. Cand intr-un final au ajuns, au coborat parintii ei din masina iar tatal ei i-a deschis usa si a luat-o de mana. Ea a coborat din masina cand mii de inimoare micute argintii au ajuns pe Lunna. Oh doamne, de abia mai putea respira de emotiile ce au cuprins-o cand a vazut atata lume. Totul era asa de frumos, mii de decoratiuni cu alb si rosu! si inimoare rosii mari peste tot si pe jos era totul cu petale de trandafirii albe si rosii ♥ In fine,toata lumea a intrat in biserica si cand toata lumea s-a asezat la locul ei , Lunna a pasit pe covorul rosu ce ducea la intrarea in biserica. Daca ati stii cum ii batea inima in acel moment... Ca niciodata.. mai sa lesine, dar nu!! ea trebuie sa fie prezenta caci ea era mireasa! Toti asteptau intrarea ei in biserica. Cand a intrat, s-a oprit langa usa. Ash s-a intors si s-a uitat la ea. A mintit, cele mai mari emotii nu le-a avut atunci cand a pasit pe covorul rosu acum 2 minute ci acum. Asa, de la 30-40 cm , cat ii despartea pe ea si Ash, putea sa-i vada stralucirea din ochi. Era mai frumos ca niciodata, dar nu numai cotumul lui alb si papionul rosu si trandafirul rosu de la piept il faceau asa de frumos. Ci stralucirea din ochii lui il faceau sa fie tot stralucitor, asa de stralucitor ca soarele... Inca tot nu-i venea sa creada ca in sfarsit se intampla ceea ce ea si-a dorit din prima clipa in care l-a vazut... Nu-i venea sa creada ca peste putin timp erau casatoriti si ca doar moartea ii va mai putea desparti... si ca de acum incolo putea sa-i vada zambetul de fiecare data cand se trezea si ca va putea dormi in bratele lui.. Raiul pe pamant ♥ . Melodia incepu sa cante iar ea pasi pe covorul rosu ce o ducea pana la altar impreuna cu tatal ei... Toate privirile erau indreptate catre ea.. Mai avea inca cativa pasi si ajungea la Ash...Nu mai vedea pe nimeni in fata ei decat pe el..