Alpha's Daughter

Capitolul 45

        Deschid ochii si tot ce vad e albastru. Dintr-odata simt ca nu mai pot respira. Ma agit speriata. Apa imi incetosa vederea si gandurile. Dau din maini agitata . Nu era nicio iesire, ma scufundam la propriu in intuneric. Speriata am incercat sa respir si atunci apa mi-a invadat plamanii. Simteam o usturime de nedescris in piept iar bataile inimii erau nebunesc de accelerate. Tot ce auzeam era numele sau. O suta de voci ii spuneau numele din ce in ce mai tare. Tuseam, respiram intra mai multa apa, tuseam, respiram intra mai multa apa. Moartea era aproape . O simteam. Simteam cum inima bate din ce in ce mai incet. Insa gandurile erau la fel de intense. Mi-am bagat mainile in par tipand. Dar degeaba tipam, abea de ma auzeam eu. Nu puteam respira si asta ma panica al naibii de tare. Vocile incetasera. Am inchis ochii asteptandu-mi sfarsitul. Deodata o voce ii urla la propriu numele.  

          Deschid ochii speriata . A fost un vis? Tot nu pot respira! Incep sa ma agit speriata si ma impotmolesc in patura. Incerc sa respir si cand apuc sa trag o gura mica de aer tip "Tata" cat pot de tare. Nu vedeam clar. Tot ce auzeam erau bataile inimii mele. Imi bubuia in urechi. Ce naiba mi se intampla !? Cad pe jos speriata privind in jur. De ce nu pot respira!? Am un atac de panica? La naiba am! La naiba am un atac de panica! Mai tip o data dupa tatal meu si vad usa trantindu-se de perete. Speriat vine rapid la mine imbratisandu-ma. Intra rapid si cateva persoane carora nu le puteam vedea fetele clar. Visez? 
- Heaven ! Heaven ma auzi? ii aud vocea tatei cu ecou. 
- Are un atac de panica! o aud pe Bree cu vocea tremurandu-i.
- Heaven! Hevs Hevs hai sa numaram ok? Hai sa numaram! spune tata speriat mangaindu-mi parul si leganandu-ma.
- O-k, raspund seriata printre gurile de aer.
- 1, spune iar vocea sa tremura.
- 1, spun incercand sa constientizez ce naiba se intampla si unde naiba sunt caci nu intelegeam nimic.
- 2.
   Nu puteam sa respir cum naiba sa vorbesc daca nu am aer!?
- Hevs daca nu poti numara stii ca trebuie sa te ranesc si nu vreau! ii aud vocea tatei dar se auzea din ce in ce mai incet.
- Fa-o , soptesc ca prin vis. 
        Nu stiu cat a trecut dupa ce am spus asta dar au parut a fi ani. Am simtit o durere infernala in zona mainii. Am incercat sa imi tin tipatul dar cu greu am reusit. Am mai simtit o data durere de data asta in zona piciorului. Am tipat cat m-au tinut plamanii simtind ca mor. Dupa cateva secunde m-am oprit realizand ca puteam respira din nou. Am privit in jur derutata si mi-am recunoscut camera. In tocul usii stateau Lexa, Bree, Ty, Xan si Kath, iar Luke statea in fata mea. Am intors putin capul privindu-l pe tata cu o privire ingrijorata cum ma tinea in brate. 
- Nu, soptesc. Nu iar! spun aproape plangand.
- Hevs, scumpo, ce s-a intamplat de te-ai speriat asa? spune tata ajutandu-ma sa ma pun la loc in pat.
-Eu a... ugh... cuvintele refuzau sa iasa. Mi-am frecat fruntea confuza. Am visat ca ma inecam, spun privind absenta prin camera. 
       Mi-am privit piciorul ce avea urme de gheare si cateva firicele se prelingeau pe langa rana. M-am uitat la mana care era intr-o pozitie anormala. 
- O sa doara , spune tata gata sa-mi puna mana la locul ei.
        A apasat mutand-o. S-a auzit un pocnit si m-am abtinut sa nu tip. 
- Cat este ceasul? intreb total aeriana .
- 2.
-Ziua? 
- Nu, spune Luke.
- O Doamne v-am trezit, spun punandu-mi mainile pe fata. Imi pare asa de rau nu trebuia sa tip asa tare.
- Hevs ori de cate ori ai nevoie de ceva fa orice sa ne anunti. Nu conteaza daca tipi sau daca e nu stiu cat dimineata. Ok? spune Bree ingrijorata.
- Ok, soptesc.
    Imi frec bratul privind in jos. M-am spalat pe fata oftand zgomotos. M-am pus inapoi in pat gandindu-ma la cum in ultimul timp viata mea e un dezastru total. Inainte probabil ca m-as fi gandit ca indiferent de cat de nasol imi era Shane m-ar fi facut sa-mi fie bine. Dar la naiba, acum el e cel ce imi face rau. Cum ar trebui sa trec peste? Relatia noastra e toxica. Fara sa realizez incepusem sa plang in liniste. Am strans mai tare perna inghitind in sec si muscandu-mi buzele. S-o ia naiba de durere.

   *Peste cateva ore*

     N-am dormit deloc. Soarele rasarea si eu n-am inchis un ochi dupa acel atac de panica. Ma ridic din pat facandu-mi rutina de dimineata. Imi pun un tricou larg negru si pantaloni scurti negri. Ma incalt cu tenisii si imi prind parul in coc coborand. 
-Hevs hai sa mananci! ma striga Lexa.
- Nu mi-e foame mersi! spun cand ajung sub tocul de la bucatarie.
- Nu am intrebat, spune serioasa. 
- Apreciez ca esti ingrijorata dar eu chiar nu simt nevoia sa mananc. Promit ca atunci cand voi vrea sa mananc o voi face! spun facandu-i cu ochiul.
      Imi amintesc ca nu m-am mai antrenat de mult asa ca imi schimb tenisii cu niste adidasi si merg spre sala de forta. Spre bucuria mea nu era nimeni. Imi prind parul in coada si privesc sala. Nu am mai fost de mult aici. Ma incalzesc ca mai apoi sa merg la sacul de box. Ma incordez si incep sa lovesc cu pumnii in mod repetat. Nu prea mai aveam forta in brate. Fac aproximativ 30 de tractiuni apoi sunt intrerupta de usa care se deschide. 
-N-ai mai fost aici de mult timp, vocea tatei groasa rasuna in sala. 
-Nu vreau sa devin un varcolac cu puterea unui om, chicotesc.
- Atunci hai sa-ti recapatam forta, spune si imi face semn sa continui cu tractiunile.
          Incepea sa ma ia ameteala probabil datorita faptului ca nu am mai mancat si nu aveam energie. 
- Ai mancat azi, nu? intrebarea tatei mai ia prin surprindere.
-Ummm, ma balbai oprindu-ma.
- Heaven cum vrei sa ai forta daca tu nu mananci si nu ai energie? spune ingrijorat.
-Imi pare rau, soptesc lasand privirea in jos. 

        Avea dreptate. Dar chiar nu pot manca. Daca as manca probabil as vomita. Urasc situtatia asta si urasc ca le fac si lor griji. Dar chiar nu stiu ce sa fac! Nu stiu cum sa revin la normal. Nu cred ca voi mai putea sa fiu fata care am fost odata. 

     Deeeci incep cat de cat sa imi reiau programul de postat saptamanal. In primul rand la multi ani celor cu numele de Mihai, Mihaela, Gabriela, etc. si la multi ani mieeee! Tigroaica a mai imbatranit cu un an :)))) Stiu ca acestcapitol e plictisitor dar promit ca cel de saptamana viitoare o sa fie mai interesant! Deja am inceput sa scriu la el. Pareri? Nu uitati sa votati daca v-a placut, inseamna mult! Imi pare rau de greseli!