Capitolul 54

2.2K 156 14
                                    

    Ma trezesc somnoroasa taraindu-mi picioarele pana la baie. Mi-am facut rutina de dimineata infasurandu-mi corpul inca umed intr-un prosop. Mi-am uscat si indreptat parul apoi imbracandu-ma cu o pereche de pantaloni scurti de un albastru spre alb cu cateva taieturi micute cu talie inalta si un maieu negru largut pe care l-am bagat doar in fata in pantaloni. M-am incaltat cu o pereche de conversi negri luandu-mi ochelarii de soare si coborand. 
- Asta da aparitie, spune tata zabindu-mi. Era si timpul sa te vad si in alt ceva decat bustiera sportiva si colanti, chicoteste el.

     Ce-i drept ultimele zile le-am petrecut antrenandu-ma cam jumatate de zi. Nu stiu de unde aveam energie sa rezist tinand cont si de faptul ca nu mancam, dar antrenamentul imi facea bine. Imi lua gandul de la durere. 
- Daca m-as duce in bustiera sportiva as fi data afara si nu cred ca vrei sa se intample chiar din prima zi, spun chicotind.
      Intre timp Liam iese din bucatarie. 
- Unde sunt restul? spun insfacand cheile masinii.
     A dat din umeri nestiutor si am hotarat sa nu dau importanta. Am intrat in masina pornind. In cateva minute ne aflam in parcarea scolii. 
- Nu mi-a fost dor, spune Liam oftand. 
- Nici mie, spun iesind din masina. 
    Am simtit un parfum intepator ce mi-a facut nasul sa se increteasca. O voce pitigaiata ce imi zgaria creierul se facu auzit din spatele meu. 
- Nici anu asta nu scap de tine? spune scarbita. 
     Am inchis masina plecand. Stiam ca isi iese din minti cand o ignor.
- Nu mai ai gura de cand te-a lasat Shane? O stai tu l-ai lasat pe el. Si mai ziceai ca il iubesti.
- Sage nu e treaba ta, spun rece. 
- Ba este. Sunt altele care l-ar putea face fericit dar tot ce vede el este Heaven Heaven Heaven! 
- Se pare ca iti trebuie mai mult decat doi sani si un vagin ca sa ma scoti din mintea lui, spun facandu-i cu ochiul, abea dupa realizand ca nu avea cum sa vada deoarece aveam ochelari de soare. 
       Am auzit un "oo" lung. Abea cand m-am intors cu spatele pentru a-mi continua drumul spre cladire am observat ca avusem spectatori. Nu le-am dat importanta intrand in scoala. 
- Incepi in forta, spune Lexa razand. 
- Am crezut ca o sa ii cada gletul de pe fata odata cu gura la cat de socata era! i se alatura Bree.
      Am zambit in coltul gurii intrand in clasa unde aveam ora. Primele 3 ore au decurs normal. Povestind porcarii despre vacanta. Am intrat in cantina observand vechea noastra masa. Katherine statea la masa mancand un mar. M-am asezat langa ea primind un zambet de la aceasta. 
- E ciudat fara Xander si Ty si glumele lor prostesti, spune zambind. 
- Hei Heaven, spune un baiat care probabil era de aceeasi varsta cu mine.
- Hei, spun.
- Aaa... dau o petrecere vineri si...aa...ma gandeam ca poate vrei sa vii, spune tremurand. 
- Imi pot aduce prietenii? 
- Desigur. Cu cat mai multi cu atat mai bine, spune zambind.
- Ok ma mai gandesc,spun facand-o pe Kath sa pufneasca amuzata. 
- In regula, spune si se face nevazut.
-Ce a fost asta? spune Kath amuzata.
- Nu stiu dar nu vreau sa se repete, spun facand-o sa bufneasca in ras.

        Restul zilei a decurs normal. Parchez masina iesind. Abea asteptam sa ma intind in pat. Intru in casa punand cheile pe blatul de la bucatarie. 
- Heaven tu esti? vocea tatei se aude din birou. 
- Da, spun si intru cu jumatate de corp in birou.

      Imaginea pe care o vad ma lasa masca. Ochii sai albastri priveau distrasi prin camera iar parul ca pana corbului era frumos aranjat. Statea in picioare. Tot corpul meu s-a incordat la contactul ochilor sai cu ai mei. Aceiasi ochi peste care am dat cand eram in oras, aceiasi ochi ce ma priveau cu nervozitate in Italia. S-a incordat cand m-a vazut. 
- Heaven el este Hendrix Calistro. Hendrix ea este fiica mea, Heaven Hale.
      Clar nu se astepta la asta. Fata lui era inca inescifrabila dar pumnii inclestati il dadeau de gol. 
- Incantata de cunostinta, signore Calistro, spun si sprancenele i se ridica uimit. 

- Asemenea, spune. 

      Am dat mainile. Atingerea sa era rece, dar nu la fel de rece ca privirea sau vocea. Daca spera sa ma intimideze cu vocea sa, din nefericire acest lucru nu se intampla.
- Stii terenul de dupa lac, Hevs? spune tata facandu-ma atenta. 
      Abea acum realizasem ca ne uitasem unul la celalalt secunde bune.
- Da, spun.
     Cum as putea sa uit? E pe malul celalalt al lacului unde merg sa ma calmez. 
- Haita Dark Shadow s-a mutat acolo, iar el este Alpha-ul.

       Deci nu presupusem gresit. Chiar este un Alpha rasfatat. Presimt ca o sa cam avem probleme daca nu o sa ma lase in pace. Continua sa ma priveasca intens, pana a observat si tata. A tusit fals iar eu, iritata de musafir, m-am scuzat si am plecat. Am urcat sus si m-am schimbat cu o bustiera sportiva gri si o pereche de colanti de aceeasi culoare. Mi-am incaltat nike-urile negre si am coborat. Cand am iesit din casa iar am dat de el. Probabil pleca. Era in fata unui Lamborghini Veneno alb. Ce frumusete de masina! Stapanul imi analiza corpul din cap pana in picioare. Am tusit fals, deranjata. Si-a luat ochii de pe corp numai pentru a face contact vizual.
    I-am aruncat o privire urata trecand pe langa el. Am intrat in sala lasand sticla de apa pe jos. M-am dus direct la sacul de box. Pumnii mei loveau intr-un ritm haotic sacul, ganduri pline de nervi traversandu-mi minte. Cine Dumnezeu mai e si Hendrix asta si ce cauta in Italia. Adica numele arata ca e italian. Dar de ce s-a mutat aici? Si ce haita mai e si Dark Shadow? Nu am auzit in viata mea de ea! Ce naiba se intampla? 
- Heaven? Esti aici? vocea Lexei se facu auzita.
- Da, spun oprindu-ma si gafaind.
    Obosisem. De cat timp loveam? 
- Noi mergem in oras la un restaurant, nu vrei sa vii si tu? se uita cu speranta. 
- Nu, multumesc oricum, spun simplu. 
- Heaven de cateva zile te antrenezi in continuu. De ce nu iti iei o zi libera? Nici nu mananci, ingrijorarea tipa pe fata ei.
- Lexa sunt bine. Nu e nevoie sa va ingrijorati. Ma antrenez deoarece trebuie sa imi revin in forma. 
- Ok dar daca te razgandesti sa stii ca plecam intr-o ora, spune zambind stangaci.
- Bine, spun.
        
       "Sunt bine."Chiar eram? Am inlaturat aceste ganduri si am luat un arc si o tolba cu sageti. M-am dus pe teren unde erau tintele. 
- Sa vedem daca mai stiu sa te folosesc, chicotesc vorbind cu arcul.
      Am cam innebunit.

   Am luat o sageata fixand cu privirea cea mai departata tina care era cred ca la 100 de metri. Am pus sageata in arc, tragand. Am privit tinta multumita. Sageata era in mijloc.

- Dap, inca sunt cea mai buna, spun "modesta". 

         Am mai tras de cateva ori si am plecat. In drumul spre casa am trecut pe langa atelierul meu. Nu am mai fost aici de ceva timp. Am deschis cu cheia pe care o ascundeam sub ghiveciul de langa. Am aprins lumina privind in jur. Sentimentele de durere m-au coplesit. Erau foarte multe tablouri iar majoritatea ori ne infatisau pe mine si Shane ori pe lupii nostri. Cred ca nu am mai intrat aici de cand inca eram in relatii bune cu el.

         N-am simtit cand m-au napadit lacrimile dar cert e ca ma stergeam constant la ochi. Trebuie sa scap de astea. Am inceput sa adun picturile, una singura ramanand. Cea cu lupii nostri. M-am dus in spatele atelierului facand un morman din tablouri. Am vrut sa le dau foc dar ceva ma oprea. Cu ochii incetosati am cautat in morman un anume tablou. Cu noi doi. Eram imbratisati. L-am facut in ziua in care am aflat ca e perechea mea. Aveam sentimentele incurcate. Si se vedea si in tablou. Chiar daca el ma imbratisa strans, eu aveam lacrimi in ochi. Plangeam pentru ca nu stiam ce sa fac. Nu stiam daca sa il tratez ca pe un dusman, haitele noastre asta erau, sau daca sa il tratez ca pe o pereche. 

     Am dat la o parte pictura, refacand mormanul. Mi-am indreptat mana spre acesta concentrandu-ma pe foc. In cateva secunde focul a acaparat picturile. Deci abilitatile mele de Crescent nu au disparut . Am inceput sa plang silentios, imbratisandu-ma. Daca s-ar duce si durerea odata cu picturile astea. Oare Shane ce simte acum? Sunt singura care sufera? Normal. Pe el il inveseleste Sage. Constiinta mea era dureros de adevarata. E-n regula. Voi fi bine. Potsa trec peste. Trebuie doar sa ma axez pe antrenamente si scoala. Am privit cum picturile se transforma in cenusa. Dupa ce am pus tabloul in atelier am plecat in casa. Am facut o baie culcandu-ma. 

  Totul va fi bine. 

      Imi pare rau ca am postat asa de greu. Deeci cum vi se pare numele Alpha-ului? Mentionez ca numele Calistro nu este "creatia" mea. Am citit acum ceva timp o carte suuuper si personajul principal avea acest nume. Simteam nevoia sa precizez asta. Pareri? 

Alpha's DaughterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum