61 - @Exypeta - Cameleonii

128 11 7
                                    

Uf. Okay. 

Citind cartea ta, mi-am dat seama de o greșală pe care am făcut-o și eu în cartea mea Fantasy și pe care trebuie musai s-o corectez. Am reușit să mă pun în locul Rheei (personajul principal) și să realizez cât de obositor este să primești atâtea informații, într-un timp foarte de scurt. 

Cartea ta clar nu este una pe care să o parcurgi în câteva ore - cum am făcut eu - deoarece este greoaie. Este obositoare. Cantitatea de informații dintr-un singur capitol este copleșitoare. Sinceră să fiu, nu știu să-ți spun dacă e de bine sau de rău. Pe de-o parte au fost unele informații care mi-au plăcut, mi s-au părut interesante și că ar completa chiar frumos istoria și toate cele, dar pe de altă parte există multe, dar multe părți în care simt că te-a luat valul și ai spus  mai mult decât trebuia. De exemplu, am înțeles că ești conștientă de faptul că acea listă cu monezile fiecărei zone este inutilă, dar ai pus-o pentru a arăta cât de diversificate sunt. Bun, așa cum am văzut că ți-a spus și Antoaneta pe undeva prin comentarii, legat de heterocromie; captează interesul cititorului cu ce este important, dar lasă-l pe el să caute mai departe dacă vrea, nu i le băga pe gât. Mai bine ar fi fost să fi înșira două-trei-patru monezi care ți s-ar fi părut ție că sună mai nu-știu-cum și să mă lași pe mine să apelez la gogu' dacă aș fi vrut să aflu mai multe, decât să-mi trântești în ochi ceva listă care parte mai mult a fi copy-paste.

O altă treabă pe care eu o văd cam în plus (sau nu musai în plus, căci ideea în sine este interesantă și e ajută să știi ce și cum s-a schimbat în 2000 de ani, dar e mult prea mult dintr-o singură dată) a fost partea cu învățământul și schimbările care au avut loc. Enorm de multe explicații, pe care nu am putut să le rețin sub nicio formă. Deși am încercat și chiar am recitit bucata aia de mai multe ori.

Nu știu cum să zic... Nu ai prefera să dai informații cu lingurița, să lași cititorul să se obișnuiască cu ele, să le rumege, să îi rămâna întipărite în minte și abia apoi să îi mai dai o linguriță? Dacă îi bagi polonicul în gură, mare parte din ce e în el o să curgă pe lângă și n-ai făcut altceva decât risipă.

Asta ar fi o parte. Altă parte ar fi vocabularul folosit. Ok, uite, nu mă înțelege greșit, este de apreciat - chiar foarte de apreciat - că ai un vocabular extraordinar de dezvoltat, dar face lectura să fie foarte greoaie. Asta lăsând deoparte faptul că sunt atât de multe cuvinte de care nu a auzit multă lume înșirate unele după altele într-o singură propoziție, că lași impresia că pentru fiecare adjectiv/epitet pe care ai vrut să-l folosești, ai căutat în dicționar niște sinonime mai pompoase și le-ai trântit acolo: „nici măcar pseudointelectuală sau ultracrepidarianistă". Ok, de acord, sună interesant - este interesant - dar nu este tipărită cartea. Una e să o ai în față, să vezi acel „*" și să arunci o privire iute la cuprinsul din josul paginii și să vezi ce înseamnă, și alta e să mai citești încă 3-4000 de cuvinte până termini capitolul, iar atunci mare parte din toate cuvintele astea sunt deja uitate.

Sfatul meu e să le dozezi. Sau le poți folosi ca modalitate de caracterizare a lui Hiel. Înțeleg că fata e foarte inteligentă, că are vocabular bogat, etc, etc, deci ai putea să apelezi la ale tale cunoștințe atunci când vorbește sau gândește Hiel (sau Miroir, în funcție de capacitățile ei). Că, hai să fim serioși, atâta filosofie din partea unei muște zău că nu merge. Adică are așa un umor de calitate uneori și folosește așa niște expresii tipice limbii române (de cartier, dar na), că nu se prea pupă trecerile astea atât de bruște de la un musco-geniu, la un musco-țăran. Mi s-ar fi părut mult mai interesant ca bâzâitoarea să folosească un limbaj tradițional, să fi fost interesată de limba română și de cultura noastră atunci când a primit-o în grijă pe Hiel și să fi citit despre asta - dacă tot avem o muscă ce poate citi - lăsând filosofia și termenii științifici pentru tanti Hiel. Așa am fi avut o muscă de la țară care are în grijă o ditai bibliofila. Și chiar ar fi avut un farmec aparte.

Așa, legat de personaje... Damer și soră-sa sunt cam singurii care să zicem că-mi plac cât de cât. Cel puțin momentan. Hiel mi se pare o îngâmfată care se crede superioară, dar nu e în stare nici să-și lege șireturile în public. Miroir e mai ok, pare mai în regulă, dar nu e nici ea prea departe de Hiel. Toriana e cam îngustă la minte, iar Mist... n-am cine știe ce impresie despre ea, n-a avut destul „screen time" :))

În ciuda imposibilității mele de a mă atașa de vreun personaj din cartea astea, nu pot spune că ar fi prost conturate, nu. La caracterizarea personajelor te descurci chiar bine.

Strict din punctul meu de vedere, acțiunea cam scârțâie. Introducerea - cel puțin la perspectiva muștei - este mult prea lungă (de fapt, cred că de vină este cantitatea de informații). Bine, eu oricum sunt genul căruia îi place mai mult acțiunea decât vorbăraia lungă - sau în cazul tău, părțile care par a manual de istorie/civică - deci automat mi-a plăcut mai mult perspectiva șarpelui-dragon. Plus că sâsâitul parcă nu e la fel de îngâmfat ca musco-geniul.

Țin minte, dragă Roxanne, că mi-ai mai cerut părere la cartea asta și mai țin minte și faptul că nu-mi lăsase o impresie prea faină atunci. Acum, însă... trebuie să spun că s-a schimbat considerabil stilul tău. În ciuda faptului că 900 de cuvinte din acest capitol constituie ceea ce m-a deranjat la cartea ta, nu pot să nu spun că este o idee extraordinară, este originală, iar stilul tău este foarte, dar foarte interesant. Chit că e greoi, informațiile sunt destul de interesante, iar schimbarea pe care ai gândit-o este chiar impresionantă. Trebuie doar să înveți să le dozezi. Nu pot decât să-mi pară bine că postezi rar, căci dacă ar fi să citesc astfel de capitole în fiecare zi, cred că mi s-ar topi creierul :))

Mai am doar două lucruri de spus:

1. Sâsâitul spune că îi apare o superbă pereche de aripi, dar imediat că nu le poate vedea. De unde știe că sunt superbe?

2. Ce Dumnezeu înseamnă toate desenele alea pe care le pui între unele paragrafe? Mă așteptam la niște explicații pe la sfârșit, dar am citit cinci capitole și nada. So? Plus că - cel puțin de pe pc - nu se văd hd deloc și e cam inestetic. Ah, vorbind de estetică, vezi că alineatele tale sunt alandala. Unele paragrafe sunt lipite, altele sunt tăiate fix în mijlocul unei propoziții/unui cuvânt și continuate pe rândul următor.

Bon. Cam atât am avut de zis. Felicitări pentru tot, căci meriți. Zic eu... ai mari șanse să publici.

Wattpad: Critici & Sfaturi [×]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum