Prima Noapte -[ Volumul I + Volumul II ]

Capitolul III

Drumul pana acasă era atat de copleșitor... Căldura de plină amiaza îmi rănea ochii, făcându-ma sa mă clatin pe picioare. Recunosc ca eram încă un pic mahmura de aseară, iar hainele de culoare neagra nu mă prea ajutau la capitolul grade celsius.
Strada lui Luke parcă nu se mai termina. Rânduri ai rânduri de case, așezate la distante aproape egale una de cealaltă, vopsite în culori vii și sclipitoare.
Am cotit în capătul străzii, mergând încă puțin pana sa ajung la un Cafe Bar aflat pe partea stângă. Mi-am scos banii din buzunar, așezându-ma pe unul de pe scaunele de lângă tejghea. Băiatul brunet îmi zâmbi.
-Cu ce-ti pot fi de folos, păpușă?
I-am fixat privirea necruțător, apucându-l de gulerul cămășii.
-Prefer termenul de domnișoară, mulțumesc.
-Miau! Ghearele jos, nervoaso! Glumeam și eu...
L-am împins ușor, trăgând un meniu de lângă el.
-O tequilla pentru mine. Cu gheață.
Mă privi pe sub gene, mestecand o guma de mestecat într-un mod enervant și lent. Am strâns din dinți.
-Îmi mi pare rău, da... Nu ai voie sa bei alcool decât după majorat. Sa-ti aduc o cutie de Teddy, pui?
Mi-am dar ochii peste cap, trăgându-l înapoi, mai violent și mai aproape de data aceasta.
-Sigur cu mine vei face o excepție.
-Mie de-mi iese?
Am oftat.
-Pai, cam ce-ai vrea?
Îmi făcu cu ochiul. Bineînțeles! Bineînțeles ca trebuia sa fie asta!
-Mda... nu se merita. Ești doar un bădăran idiot.
M-am ridicat tacticos, aruncându-mi geanta pe umăr.

Nici nu-l văzusem pe băiat când iesise de la tejghea, cert este ca acum se afla în fata mea blocându-mi calea.
-Câți ani ziceai ca ai? 17..?
-16. Acum mișcă!
Păru uluit.
-16? Ești așa micuța.
-Ugh! Doar da-te!
-Tot mai vrei băutura aia?
-Uita... nu mai vreau nimic.
L-am împins la o parte cu putere, trecând în viteza pe lângă el. Înjură în barba, luând-o la fuga după mine. Mi s-a tăiat respiratia când i-am simțit mana cum I se incolaceste pe după talia mea și cum mă trage spre el. Era masiv și înalt, mai înalt poate ca ai Luke, cu mâinile puternice. Am gemut gâtuit, captiva sub strânsoarea sa.
-Ce vrei de la mine!? Ti-am spus ,uita!
-Nu vreau sa uit... Haide cu mine! N-ai sa regreti.
Mă trase mai aproape, suflându-mi aer fierbinte pe gat. M-am cutremurat.
-Îți place nu..? Sunt sigur ca și lui Luke îi va face plăcere sa audă ca prețioasa lui prietena se distreaza atât de bine.
-De unde îl știi tu pe Luke?
-Am fost cei mai buni prieteni. Asta înainte sa-mi fure iubita.
-Blonda?
-Da, Anabelle, cea mai frumoasa fata pe care am văzut-o vreodată.
-Știai cine sunt... Chiar se când am intrat.
-Bineînțeles ca da. Sunt doar un foarte bun actor.

Îmi aduse mâinile la spate, împingându-ma pana la ușa. Tenișii mei scrasneau în încercarea disperata de a se opri, dar fără rezultat.

Am urcat doua etaje, mult mai mult decât as fi crezut vreodată ca are clădirea asta. Mă arunca intr-o camera prafuita, un fel de depozit cu numai o canapea veche în mijloc și în rest cutii goale. Inchise ușa în urma sa, rânjind la mine cu toți colții. Am început sa bat în retragere, pana când spatele meu s-a lipit de perete pe opus. Știu ca ar fi trebuit încă sa joc rolul de fata rea, dar în momentul de fata eram atât de speriata, încât niciun rol nu mă putea ajuta.
Veni spre mine încet, dar spre mirarea mea, se așeza pe canapea. M-am mai relaxat puțin.
-Ce vreți voi de la Lucas?
-Nu te privește deloc. Jos!
I-am aruncat o privire podelei prăfuite, dând din cap în semn ca nu.
-Nu Mersi.
-Am zis, stai jos!
-Și eu am zis ca refuz!
Se ridica fulgerător, oprindu-se la ceea ce părea o distanță de doi milimetrii, poate mai puțin. M-am auzit înghițind în sec.

Își puse ambele mâini pe umerii mei, apăsând cu o putere de nedescris, pana ce am cedat, căzând pe podea.
-Așa. Vezi ca n-a fost așa de greu?
Se întoarse la canapea, scoțând un pachet de ierburi uscate de sub pernele canapelei și o hârtie taiata în forma de dreptunghi. Droguri..?
Si-o aprinse, închizând ochii în timp ce trase o data. Fumul argintiu se înalta in fuioare pline peste tot, învăluindu-l ca intr-o iluzie magica.
-Vrei și tu?
Am dat energic din cap în semn ca nu.
-Cum vrei.
Mai trase o data, si-ncodata, pana ce ramase cu ultimul rest si-a arunca la cos. Își lua telefonul de pe masa, formând un număr de la favorite.
-Io, Luke amice! Ce mai face fratele meu cel mai tare, mmm?
Era dat pe difuzor, așa ca i-am putut auzi vocea calda și melodioasa, simțind cum mi se uda obrajii. Acum voiam mai mult decât oricând sa-l iau în brațe și sa nu-i mai dau drumul. Sa stau așa cu el pana când moartea ne va despărți. Ca veni vorba de moarte, mă urăsc atât de mult ca n-am plecat din prima. I-am oferit un avantaj împotriva lui Luke...
-Kyle! A trecut ceva timp. Anabelle vrea sa te salute.
Folosea tonul sarcastic... I-am auzit vocea pițigăiata a blondei și văzut chipul distrus la auzul vocii fostei lui. Era un spectacol oribil de urmărit.
-Târfulita mica și rea... Ti-am dat tot Ce-ai vrut! Bani, mașini, droguri , haine, pantofi. Orice ai vrut vreodată... Ce ti-a lipsit Anabelle? Spune-mi!
Urma o pauza îndelungată, înainte ca Luke sa-i ia telefonul din mana.
-Destul! Deci, cu ce ocazie ne onorezi cu prezenta, chiar și prin telefon?
-O simpla curiozitate de a mea. Ce mai face Prietena aia a ta... Katelyn?
Alta pauza.
-Dacă ai rănit -o, jur ca...
-Liniștește - te ! Zen! E bine... momentan.