Prima Noapte -[ Volumul I + Volumul II ]

Capitolul IX

Mașina lui Matt opri în fața unei vile cu doua etaje și o curte exterioara imensa. Toată casa era vopsita în nuanțe de alb, ce inspirau prin prezenta lor eleganta și simplitate.

Își lasă ochelarii mai jos, privindu-ma pe deasupra lor.
-Bun venit în paradis, iubita! Sunt absolut sigur ca prezenta ta aici va fi memorabila.
Îmi făcu cu ochiul, îndemnându-ma sa rămân în mașina. L-am urmărit cum trece prin fata acesteia, oprindu-se în dreptul portierei mele. O deschise, făcându-mi  semn sa-l urmez. Asta mai zic și eu un adevărat gentelman... nu ca domnul " sunt o diva cu aere" , care nici măcar nu mai arunca o privire în urma sa vadă dacă prietena sa n-a fost călcată de un tanc de război când a coborât din mașină.

I-am zâmbit, mulțumindu-i din priviri, înainte sa-l urmez printr-o gradina exotica, alcătuită exclusiv din palmieri și alte plante necunoscute mie. Armonia de culori și parfumuri de aici era imposibil de descris... Parcă un paradis pierdut al aromelor. Mi-am închis ochii, inhaland adânc aerul.
Matt îmi văzu reacția și zâmbi, nu arogant și răutăcios, ci prietenos și... dulce. M-am cutremurat. Era ceva din prezenta sa ce îmi trimitea fiori în tot corpul. Poate acei ochi înghețați, incadrati de o claie de bucle arămii, amândouă elementele alcătuind acel contrast unic, ce mă făcea sa mă topesc. Sau poate simplul fapt ca era mai mare decât mine mă făcea sa-mi fie teama, într-un mod imposibil de descris.

Învârti cheia în broasca, profilul sau fiind brăzdat de flăcările apusului, ce se zbăteau în depărtare cu ultimele sale raze. Era frumos... Incredibil de frumos... Mai frumos chiar decât as fi sperat... mai frumos decât mi-l aminteam din acea noapte. Poate pentru ca atunci ochii și sufletul meu nu puteau concepe sa vadă și sa simtă ceva pentru altcineva în afară de Luke. Luke, Luke , Luke... Oh copil fără viitor, chiar nu realizezi ce daune provoci înăuntrul meu?

M-am auzit înghițind în sec, pătrunzând în întunericul casei lui Matt. Era cald și bine în interior, departe și la adăpost de răcoarea magica a nopții. Am respirat adânc, simțind parfumul cum îmi acaparează nările.
Știu ca pare ciudat, dar în timp am observat ca fiecare persoana are un miros specific. El de exemplu, mirosea a vanilie și săpun, o combinație pe care nu o mai întâlnisem. Luke mirosea mult mai suav... a esență de trandafiri și ceva tipic bărbătesc. Orice ar fi fost, reușea sa-mi sucească mințile de fiecare data când mă aflam în apropierea sa.

Matt aprinse luminile, holul larg în care ne aflam prinzând parcă viața. M-am crucit. Cum era posibil ca ceva atât de frumos sa fie casa unui simplu copil? Chestia asta este arta... arta în atare pura.
-Wow...
Am vrut sa înaintez, dar mana sa m-a oprit, arătându-mi dulapul de pantofi de lângă ușa. Am roșit, descaltandu-ma înainte sa urc la etaj împreună cu el. Covoarele de pe scări aveau o colorație specific indiana, cu câteva spirale intortocheate.
Arata cu mana spre o încăpere de la capătul holului. M-am oprit în fata ușii, citind semnul roșu de pe aceasta. " Intri fata, ieși femeie." M-am cutremurat, aruncându-i o privire urâtă.
-Tu chiar ai probleme, nu? Ce naiba au zis părinții tai când au văzut aia?
-Au spus ca au un fiu cu potențial.
Rânji, decizând ușa și pășind înăuntru. Am rămas locului, fixându-i privirea.
-Pai intri sau ce faci?
-Și sa risc sa pățesc ce scrie acolo? Nu Mersi. De altfel, covorul e mai confortabil decât patul meu de acasă, așa ca sunt bine.
Își dădu ochii peste cap, apucându-ma de mână și trăgându-ma înăuntru. Total luată prin surprindere, m-am dezechilibrat, căzând pe el. M-am înroșit insantaneu.
El doar mă privi, mirat, deloc sarcastic, înainte sa mă ajute sa mă ridic.
-Oricum nu aveam de gând sa fac nimic. Nu fără voia ta... Semnul nu e pentru prieteni... semnul e pentru cele ca Anabelle. Se distreaza ambele părți.
Și zâmbetul arogant se întoarse. Am aruncat o privire în jur și brusc am simțit cum am sa am un atac fugar de dat ochii peste cap. Pereții erau plini de postere cu fete nu tocmai decente, calare pe motociclete de fițe sau mașini. Am oftat.
-Ai o problema...
-Numai una?
Ridica din umeri, trantindu-se pe patul înalt din mijlocul camerei, colorat în negru. Părea ca un zeu înapoi în Regatul sau natal. Era ceva ciudat în privirea sa... lăsând la o parte ironia excesiva, șarmul exagerat și aroganta, mai era ceva... Simpatie. Mă privea ca pe noua lui mica prietena. Un copil prostuț ce parcă doar ce a ieșit în lume.
I-am întors privirea cu un zâmbet malefic. Îmi făcu cu ochiul.
-Deci... părinții tai n-au nimic împotriva dacă dorm la tine? Ai mei sunt plecați, iar la Luke n-am de gând sa mă mai întorc.
-Dacă sunt de acord? Te rog, iubita... Nu le pasa. Atâta timp cât nu le ruinez prețioasa casa , sunt liber sa fac ce vreau.
-Pai bine dar... eu unde am sa dorm?
Căzu pe gânduri un moment, înainte sa se dea mai încolo și sa-mi facă loc.
-Aici e destul de bine, nu?
M-am încruntat la el, punându -mi mâinile în sold.
-Continua sa visezi, Kimberley!
Oftă, făcând o fata de copil trist și abandonat. Mi s-a rupt sufletul.
-Hai nu te bosumfla... sigur găsești o Anabelle de aranjat mâine seara. Deci... eu unde dorm?
Ridica din umeri.
-Katey... Chiar nu am un al doilea pat. Totusi ăsta e de trei persoane... Deci, nu văd problema.
-Tu ești problema!
-Eu sunt cea mai mica problema a ta acum, iubita. Uite, am sa mă dau mai încolo. Eu la un capăt, tu la un capăt, sa nu cumva sa te omor dacă te ating din greșeală.
Mi-am dat ochii peste cap, intrând în baie sa mă schimb. Desigur... aroganta era singura chestie ce îi unea pe prietenii lui Luke...