Capitolul XIV

4.4K 272 4
                                    

Mi s-a tăiat răsuflarea. Bătăile inimii mele erau imposibil de descris, atât de alerte, atât de disperate. Ochii mei puteau caracteriza însuși sentimentul de uimire și groaza, ambele mixate într-unul singur.

M-am lăsat sa cad pe lângă perete, cuprinzându-mi capul în mâini. El se așeza lângă mine, strigându-ma pe nume necontenit. Doar ca eu îmi blocasem cu puterea mintii gândurile și orice ar fi avut legătură cu el. Pur și simplu formasem o bariera imaginara între lumea reala și lumea mea.

-Katelyn!
Mi-am scuturat capul de câteva ori, fixându-i privea. Am stat așa ceva timp, pana ce am decis în sfârșit sa spun cu adevărat ceva.
-De ce..?
Mă privi năucit, incruntandu-se.
-De ce ce?
-De ce tocmai acum? De ce îmi spui asta tocmai acum..?
Ridica din umeri.
-Nu știu... Pur și simplu am realizat chestia asta de curând.
Mi-am dat ochii peste cap, oftând cu egzasperare.
-Tu chiar nu înțelegi, nu? Chestiile astea nu se realizează pur și simplu dintr-odata... chestiile astea sunt știute. Huh, nu pot sa cred ca spun asta tocmai acum, dar... Mi s-a pus pata pe tine încă de când te-am văzut prima oară, Luke. Și de atunci la tot ce îmi era fizic posibil sa mă gândesc erai tu și cum ar fi dacă și tu m-ai vedea ca pe ceva mai mult decât o simpla prietena. Și am sperat, am tot sperat... Mi-am imaginat de mii de ori scena asta și de fiecare data părea și mai imposibila. Iar acum uite-ne aici...
-Katey... te învârti în jurul subiectului. Ce vrei sa înțeleg eu din toate astea?
-Asculta-ma pana la capăt. Ideea e ca, în seara aceea în care am plecat plângând de la tine, ceva s-a schimbat în mine. Cumva, pentru prima oară reușisem sa mă distrez și cu un alt băiat în afară de tine. Pentru prima oară,  mintea mea îi permisele și altui băiat sa intre. Înțelegi unde bat..?
-Deci ai făcut-o cu prietenul meu cel mai bun.
-Luke! Asta ai înțeles tu din tot ce ti-am spus..? Nu am făcut-o cu nimeni și sincer plănuiesc sa mor sfanta decât s-o fac cu unul din voi!

M-am ridicat în picioare, apăsând clanța. Fir-ar..! Uitasem ca diva aruncase cheia în mai știu eu ce cabina... Am oftat. Plecarea mea ca în filme fusese un total eșec.
-Deschide ușa, Lucas!
-Nț, Nț, Nț... nu am nicio idee cine e Lucas.
-Nu mai face pe prostul, Lucas... nu-ti sta bine.
Se privi în oglinda, trecându-si mana prin par.
-Ba din contra, domniță. Mie îmi sta bine în orice ipostaza.
-Domniță? Imi pare rau sa te aunt, dar nu-s una din parașutele tale mici și blonde.
-Serios? Pentru ca de la un timp, ai început sa te porti exact ca una!
-Huh! Atenție la tupeu, Hateway!
Rânji, apropiindu-se de mine. Își scoase telefonul din buzunar si-l dădu pe camera foto.
-Ce te-a apucat, tipule? Ție îți arde de poze?
-Say cheese, Katey! Vreau sa-i arat prietenului meu drag cât de bine ne distram noi.
Matt. Mi-am dat ochii peste cap, luându-i telefonul din mana.
-Tu chiar ai probleme... Suntem închiși într-o baie!
-O baie drăguță, de altfel. Haide, vreau sa-ti arat cât de distractiv poate deveni momentul.
Se apropie de mine, luându-mi capul în mâinile sale. Când își ridica mana, i-am putut observa înțepătura de la mana. Era proaspătă, fiind înconjurată de un cerc roșiatic. I-am fixat privirea speriata, adulmecand aerul. Mirosea a alcool și eu nici nu băgasem de seama...
-Luke...
-Shh... pisica, o sa-ti placa! Tuturor va place! Sunteți cu toate niște mici ușuratice!
Își duse mana spre curea, deschizând-o cu un clinchet. Am înghițit în sec.
-Luke! De ce faci asta?! De când te droghezi?!
-Nu știu despre ce vorbești...
Am alergat în partea cealaltă a băii, împingând pe rand ușile fiecărei cabine în căutarea cheilor.
-Haide, Katey... Cu toții știm ca ai sa cedezi în final! Așa ca, de ce nu mă scutești sa te fugăresc printr-o toaleta publica?
M-am lăsat pe vine, căutând în disperare cheile de la ușă. Mă prinse din urma, apucându-ma de par. Am dat un țipat.
-Sa te ia dracu ', Luke!
Și cu asta i-am închis ușa peste degete, scoțând un strigat de toată frumusețea de la el. Am zâmbit în sinea mea, blocând ușa. Bine, Katelyn... Ai nevoie sa te gândești. Cum sa ieși de aici fără sa fi violată de un cretin beat? Am oftat, dându-mi o șuviță rebela din ochi. De ce doamne nu pot avea și eu prieteni normali? Prieteni cu care sa împart dulciuri și chipsuri, nu țigări și băutură. Nu fumam încă, dar reușiseră sa mă corupă și pe mine cu băutura.

M-am ridicat pe vârfuri, încercând sa văd ceva pe deasupra pereților ce despărțeau cabinele. Am tresărit, auzindu-i pumnii nervoși cum bat în usa.
-Oh, Katey! Ieși de oriunde ai fi! N-am sa-ti fac rău! Vreau doar sa ne jucam... Poți alege tu cum. Haide ieși!
-Joaca-te cu maica-ta!
M-am urcat pe capacul toaletei, zarind cheile în cabina de lângă mine. Of, Noroc! De ce, pentru numele lui Hristos mă urăști?!
Am coborât deznădăjduita, țipând din toți rărunchii când am simțit doua mâini cum mă trântesc la pământ și ma trag pe sub ușa. În cădere, mă lovisem îngrozitor la coate și genunchi, care acum sangerau. Am început sa mă zbat, dând din mâini și din picioare.
-Luke! Da-mi drumul! Mă doare..!
Mi-am muscat buza, în speranța că înlocuind durerea cu una noua voi mai uita de ea, dar degeaba.
-Luke... promit ca ies, dacă îmi dai drumul.
-Promiți?
-D-da...
-Și ai sa te joci cu mine?
-Mmhmm... doar da-mi drumul. Încet... hai.

Îmi elibera picioarele precaut, iar eu am răsuflat ușurată. Dacă atunci când bea prea mult e rău... Cum avea sa fie acum..? Am înghițit în sec. Ce am sa mă fac?

Prima Noapte -[ Volumul I + Volumul II ]Dove le storie prendono vita. Scoprilo ora