Prima Noapte -[ Volumul I + Volumul II ]

Capitolul XXXV

Marea era liniștită, micul yacht plutind lin, aproape de la sine. Ne mișcam cu încetinitorul, după părerea mea. Am oftat nemulțumită.
Se pare ca eram singura fără chef din acesta călătorie. Anabelle își aranjase in sfârșit parul, iar acum se bronza pe puntea vasului.
Luke îi spunea ceva lui Matt, iar barbatul care ne salvase părea foarte interesat de discuția celor doi. Soția acestuia îi impletea parul lung fiicei sale, privind din când în când peste bord.
După ce privirea mea îi întâlni claia aurie lui Shane, am fost sigura ca un singur personaj lipsea din toată situația asta. Ochii mei se învârtira din nou curioși, zarind aceleași persoane din nou și din nou.
A trebuit sa mi-i rotesc de trei ori, înainte sa surprind ochii albastrii ai băiatului. Tocmai ce ieșea din spațiul pentru camere al vasului. Își dădu tricoul jos, scuturandu-si pletele negre în vânt. Anabelle căzu de pe șezlong, ridicându-si ochelarii de soare. Băiatul se grăbi spre ea, ajutând-o sa se ridice. Mi-am dat ochii peste cap, întorcandu-ma la a admira valurile inexistente. Pana și asta era mai interesant decât telenovela a cărei protagonista era o disperata.

Apa se mișca circular, scoțând acel sunet specific. În aer plutea miros de sare combinat cu animale marine. Am strâmbat din nas, întorcăndu-ma brusc. M-am ciocnit de cineva, dezechilibrandu-ma ușor. Mă apuca intr-o prindere perfecta, zâmbindu-mi frumos. Oh serios..? Îmi pare prea marca Disney.
-Buna..., spuse, dându-mi drumul.
M-am clătinat puțin pe picioare, forțându-mi picioarele sa-si recapete echilibrul.
-Um... Bună... Se pare ca s-au adaptat cu toții mai bine decât credeam, am spus, încercând sa fac discuție.
-Așa se pare...
Stărui cu privirea, făcând o chestie ciudata din buze. M-am dat puțin mai încolo de el.
-Care-i treaba cu tine..?
Mi-am luat ochii de la mare, privindu-l.
-Hmm? Adică?
-Pai, din câte am văzut, fiecare dintre cei de fata are câte o chestie caracteristică. Fata e dependenta de atenție masculina, iubitul și prietenul tău sunt al naibii se gelosi amândoi, iar tu... ei bine, nu prea știu cum te-as putea cataloga pe tine.
-Ce spui de neutra? Neinteresata.
Râse.
-Ce, credeai ca mă dau la tine sau ceva?
-Oh... înțeleg.
Mă privi confuz, sprijinindu-se de marginea bărcii.
-Ești gay, nu?
-Huh?
-Pai cum altfel sa nu fi atras de mine?
Încercam sa fiu cât se poate de nesuferita sa-l fac sa plece. Știam cat de gelos putea fi Luke și sincer nu aveam starea necesara sa mă cert cu el despre a cui proprietate eram.
Băiatul zâmbi.
-Tupeista... Știi, tupeul e de fapt o acoperire a nesiguranței pe care o simți chiar în acest moment când îmi vorbești. La fel ca și sarcasmul, de altfel.
L-am privit neimpresionata.
-De fapt și de drept sarcasmul este o caracteristica incontestabilă a capricornului, zodie care mă definește intru totul. Prin urmare, nu știu la ce te aștepți de la un nativ.

Zâmbetul I se lati. N-am șanse sa-l fac sa plece, nu..? Mi-am așezat mana pe burta. I-as putea spune acest mic aspect și totuși mi-am jurat mie c-am sa-l păstrez secret pe cât posibil de mult.
-Poți sa încetezi sa te holbezi..? Nu e chiar normal, sa știi. Mai ales ca Luke se uita la noi.
I-am făcut semn discret în spate, la care acesta îi făcu cu mana blondului care-l ucidea din priviri.
-Mie-mi pare în regula.
I-am aruncat o privire de genul " Tu glumești?", în timp ce-i analizam expresia lui Luke. Cum puteai numi așa ceva "în regula"? Sprâncenele sale erau aduse intr-o incruntatura evidenta, buzele erau strânse și pumnii încleștati. Nu era nimic " în regula" cu ce simtea Luke în acel moment.

Mi-am dat ochii peste cap, mergând spre Luke. Acesta se mai destinse când îmi întâlni chipul, dar reveni la " vechile obiceiuri " când îl zări pe băiat apropiindu-se. Minunat... M-am ales cu o umbra.
-Hey, Muke!
-E Luke...
Și normal ca știa ca este Luke. Pur și simplu căuta orice prilej sa-l scoată din minți.
-Oh, te rog sa mă scuzi.
-Mda.... ești scuzat, zise Luke cu lehamite. As putea vorbi puțin cu iubita mea? Intre patru ochi?
-Sigur. Vorbiți!
Luke își dădu o palma peste fata.
-Tu chiar nu înțelegi conceptul " intre patru ochi", nu?
Ridica din umeri, zâmbind inocent.
-Ba sa știi ca da. Și după cum văd, stați fata-n fata, așa ca este intre patru ochi.
Am oftat prelung. Făcea pe prostul... uram oamenii de genul. Văzusem din discuția de mai devreme ca nu e prost...
-Hai Luke...
L-am apucat de mână, tarandu-l aproape pana în cel mai înalt punct al navei.
-Îl urăsc, fu primul lucru pe care îl spuse Luke.
-N-ai cum sa urăști pe cineva atât de devreme, iubitule... parcă am mai avut discuția asta și înainte.
Își dădu ochii peste cap.
-Tipul te place, Katey... Se vede de la o posta. Și parcă am fost dinainte de acord ca am sa distrug pe oricine se apropie de tine!
Am oftat, luându-i chipul în mâini și sărutându-l așa Cum numai eu știu ca-i place. Când m-am dat înapoi, arata mai relaxat. Am zâmbit.
-Acum, înțelege ca acel băiat nu-mi trezește absolut niciun interes. De fapt, de când sunt cu tine niciun băiat nu mă mai interesează.
Zâmbi și el în sfârșit, iar eu am știut ca eram aproape de a reuși. Apoi se încrunta brusc.
-Dar asta nu îl face cu nimic mai puțin antipatic pentru mine.
Mi-am dat ochii peste cap teatral.
-Gata cu figurile astea de diva, Luke... Cu toții au fost foarte de treaba atunci când au acceptat sa ne ia cu ei, bine?
-Bănuiesc...
-Bine. În plus, mai avem de suportat numai câteva ore ,pana sa ajungem din nou la pensiune. Cred ca mai poți rezista.
Ofta.
-Da...
-Bun. Ne întoarcem?
-Ce..? Iar la ăla.
-Luke! Ce am vorbit eu cu tine?
-Oof, în fine, dar dacă se mai da vreun pic la tine, jur ca-l pocnesc fix în cap.
-Și nu voi avea nimic în potriva, atâta timp cât nu-l lovești prea tare.
Își puse mana pe după gatul meu și împreună am pornit din nou spre ceilalți. Imediat cum am coborât, sunetul mirific al unei viori se "lovi" de urechile mele. Băiatul stătea în genunchi la mica distanta de mine, cu un trandafir intr-o mana și o vioara în cealaltă. O frate... asta nu se va termina prea bine.