Birocrația Washingtoniană (finalizată)

33

       Maia aşteptă nerăbdătoare ca băuturile să le fie servite, în timp ce-l analiza pe Aiden cum emana de la port până la gesturi o urmă de mister.

       — Deci? îl întrebă ridicând din sprâncene, când rămăseseră singuri la masa din colțul barului, după ce chelnerița prea zâmbitoare se întorsese în spatele tejghelei.

      — Ştiu că îți place John, începu Aiden, lăsându-se rezemat de spătarul scaunului şi privind-o cum îşi adaugă zahăr în cafea.

       Maia ridică din umeri de parcă n-ar fi înțeles aluzia şi vru să emane indifernță.

       — Mi-a plăcut! răspunse sec, sorbind o înghițitură din lichidul negru, dar acum nu-mi mai place, încercă să fie cât mai convingătoare.

       Aiden forță un zâmbet şi o întrebă direct:

       — De ce? Pentru că vrea să se căsătorească cu Eva?

       Maia analiză atent fiecare cuvânt de-al lui Aiden, dar nu reuşi să-şi dea seama unde voia să ajungă cu acea discuție, aşa că răspunse evaziv:

       — Nu-mi mai place şi atât!

       Aiden clătină din cap dezaprobator şi o privi îndoielnic.

       — Mi-e greu să cred. Am văzut cum îl priveai. Aşa ceva nu dispare deodată, îi spuse destul de sigur pe cuvintele sale când îi veni în gând situația atât de similară dintre el şi Eva. Sau poate vrei să-mi spui cum ai făcut? întrebă oarecum retoric, ridicând dintr-o sprânceană, conştient de faptul că Maia voia doar să se eschiveze din ecuație.

       Cea din urmă pufni învinsă, dar nu avea de gând să-i permită să o facă să se simtă mai stingheră decât era deja.

       — Uite ce e! îi rosti apăsat, chiar dacă mi-ar fi plăcut sau îmi place, nu văd de ce te-ar interesa pe tine, completă sinceră, gândind că Aiden greşise total persoana, dacă se aştepta ca ea să îşi trădeze prietena pentru o iubire platonică.

       Cel din urmă urmări reacția Maiei şi când ajunse la concluzia că nu va putea să o facă să i se alieze, hotărî să îşi schimbe tactica.
 
      — Ai dreptate! Nu-mi pasă! mărturisi acesta într-un final, schimbând cursul discuției şi ridicând din umeri indiferent. Mă interesează doar motivul pentru care Eva se încăpățânează să rămână lângă John. Ştiu că e ceva mai mult la mijloc, la fel cum ştiu că tu ai habar despre ce e vorba, completă susținând privirea nesigură a Maiei, care nu făcea decât să-i confirme faptul că dincolo de acea căsătorie se afla un anume motiv încă necunoscut.

        — Ai o imaginație foarte bogată! încercă Maia să nege, plimbându-şi privirea prin local şi evitând-o pe cea a lui Aiden, deşi convingerea acestuia devenea de neclintit.

       — Probabil că am, dar ceva îmi spune că nu greşesc, răspunse uşor amuzat de modul în care Maia voia să evite a-i oferi informații. 

       — Ai greşit când ai crezut că îmi voi trăda prietena. Deci uite că mai greşeşti, aruncându-i o privire tăioasă, îi spuse în timp ce sorbi o nouă gură din acea cafea care se răcise deja.

       Aiden oftă zgomotos şi se foi în scaun, sprijinindu-şi coatele pe marginea mesei, astfel încât să fie cât mai aproape de Maia, atunci când i se adresă, privind-o fix în ochi.

       — Eu nu am intenția de a te face să o trădezi, dar poți să mă laşi să o ajut.

       Ce mărinimos, totuşi... cam târziu, Harap Alb, gândi ca pentru sine, schițând un mic zâmbet.