Ivan
-Îl voiam întreg, să-l pot face eu bucăți. Idiotule...
-Am scăpat ambreiajul...
Vocile de pe fundal le auzeam ca prin vis, distorsionate, durerea amorţindu-mi până și simțurile.
-Se trezește... Dispari de aici...
-Dar vreau să-l fac să sufere.
-Mă revanșez eu pentru tine. O să ai o filmare în HD. Dispari! Aud vocea cunoscută tot mai aproape apoi simt cum umărul mi-e strâns cu putere. -Te-ai trezit, ublyudok? Scâncesc când îi văd faţa iar el începe să râdă. -Asta e, târâtură... Suferă! Doare? Ei bine, nu suficient. Spune și mă lovește cu pumnul în coaste și apoi în față. Eram legat de mâini și de picioare, agățat probabil de un cârlig. Corpul mi se balansa iar strânsoarea mâinilor devenea tot mai mare. -Haide, trezirea! Mă pălmuiește el. -Am o surpriză pentru tine.... Spune lungind ultimul cuvânt. -Andrei! Țipă în urechea mea. Văd cum doi tipi aduc scaune iar alții trei aduc trei femei. Doar nu... Vedeam totul în ceață. -Haide krysinyy! O să-ţi placă asta. Pardon, mie o să-mi placă.
-De ce nu închei odată asta, huh? De ce te temi să mă confrunţi singur? De ce îţi pui gorilele să-ţi facă treaba murdară? Ești doar răsfățatul tatei... Nimic mai mult. Îl scuip în faţă iar rânjetul său mă înspăimântă.
-Prefer distracția. Îmi zâmbește mândru și se pune în spatele fetelor care aveau câte un sac pe cap. Puteam să le recunosc, părul blond, tenul închis și brățara... Toate trei erau...
-Ala bala portocala. Își plimba mâna pe umerii lor, ele tremurând și suspinând la atingerea lui.
-Lasă-le!
-Sau ce? Haide, o să ne distrăm ublyudok. Râde și o strânge pe Clara de umăr. Nu i-am văzut faţa dar era singura cu tenul închis. Ce spui, Reeves sau era Reeve? Niciodată nu i-am reținut numele. Mereu mă gândesc la un corb când îl pronunț. Cum vrei să mori Reeves? Sunt atâtea metode. Îi șoptește la ureche iar ea doar se zbătea disperat să scape.
-Îţi jur că o să te omor dacă te atingi de un fir de păr de al ei.
-Mă faci să râd krysinyy! Dar vreau să mă conving. Duce mâna la spate și scoate pistolul iar într-o fracțiune de secundă focul de armă de auzi asurzitor. Ochii stăteau să-mi iese din orbite când văd corpul Clarei fără suflare, sângele curgând prind sac...
-Te omor! Urlu eu și încerc să mă dezleg. Te omor! O să-ţi dorești să mori scârbă!
-Ala... Bala... Mă ignoră el... Porto-Eve. Eve, Eve, Eve...Nţ, nţ, nţ... Ţi-a fost dor de mine? Tonul vocii lui îmi provoacă scârbă iar mâna care cobora pe trupul ei mă face să înnebunesc. Ușor tigrule, o poți avea după ce mă bucur eu de ea... Clinchetul briceagului îmi taie respirația. De unde să încep? Spune-mi scumpo... Gâtul ar termina totul atât de repede, Clara a scăpat ușor fiindcă era o parte străină a puzzle-ului... Însă tu Eve, ești atât de importantă, sau erai? Vom afla.... Trag de strânsoarea care mă chinuia. Voiam să-l omor cu mâinile mele. Să-l fac să mă implore în genunchi să mă opresc. Să-l...
-Nu te atinge de ea... Totul e între tine și mine! Ce rol au ele în jocul tău sadic?
-Te fac să suferi! E suficient, ridică el din umeri și îi rupe tricoul. Trasând o linie subțire pe brațul drept, Eve țipa înfundat datorită călușului... Eu urlam, Samantha... Lacrimile curgeau fără oprire.
-Te rog oprește-te... Te rog... Însă cuțitul ajunse la gâtul ei iar sângele ţâșni.
-Imploră-mă! Zâmbetul malefic nu-i dispăruse nici o clipă în aceste momente. Îmi venea să mor știind că și Samantha va plăti pentru că s-a apropiat de mine.
-Ea ce vină are? Ele ce vină au avut? Plângeam ca un copil...
-Te-au făcut fericit. Se enervează vizibil și o strânge de gât ridicând-o de pe scaun. Însă după cum vezi în câteva secunde voi remedia asta. O aruncă pe jos în faţa mea și o lovește cu piciorul în coaste, icnind de durere. Îmi iau avânt și îl împing când se apropie de Samantha. Lanțul care ţinea cârligul cedează iar eu cad la pământ. Eram legat de mâini și de picioare dar mă ridic în genunchi, însă prea târziu, Dimitri își ţinea brațul înconjurat în jurul gâtului ei. -O mișcare greșită și ea... Râde și își încoardă brațul.
-Te rog... Plec privirea și îmi împreunez mâinile. Asta ai vrut, nu? Să mă umilesc... Privește-mă! Asta fac! Îţi cer îndurare! Nu are nici o vină. Cum n-au avut nici ele... Privesc corpurile fără suflet zăcând pe podeaua rece.
-Fiindcă azi m-ai înveselit, bine... Răsuflu ușurat, dar trosnitul oaselor... Mă înnebunesc, sărind la gâtul nenorocitului.
-Te omor!! Te omor scârbă! Îl strâng de gât și îl lovesc cu capul de podea.
-Ușor krysinyy! Spune cu greu și mă lovește doborându-mă de pe el.
-Domnule! Avem o problemă!
-Urăsc problemele, Andrei! Vin acum... Mă lovește cu piciorul în cap și leșin...
Samantha
-Nu cred că a fost o idee bună. Șoptește Roxanne când aude focul de armă, iar după ceva vreme și un urlet. Părea cunoscut.
-Rox, taci, altfel o încurcăm. Îi răspund tot în șoaptă. Îi acopăr gura cu mâna când îl vedem pe Derek și Clara pe partea opusă a containărelor maritime. Eve mergea fără nici o jenă către clădirea uriașă, doi tipi asaltând-o. O trag pe Roxanne după mine și mergem mai aproape de ei, îi auzeam vorbind în rusă, nu înțelegeam nimic. -Știi rusă? Adaug la un moment dat.
-La fel de bine ca tine... Un tip masiv, brunet ne atrage atenția.
-Eve, Eve, Eve... Tu chiar vrei să mori? Huh? Spune-mi... Pot să-ţi îndeplinesc dorința... Vocea lui era înfiorătoare, pielea îmi era de găină, iar popcornul de aseară voia să iese afară...
-Jigodie... Unde e Ivan? Se îndreaptă spre el și îi dă o palmă, lăsându-i urme vizibile.
-Târfă... Înjură el în barbă și o strânge de gât.
-Ai... Ai o pasiune cu asta? Încearcă ea să spună cu greu și îl lovește între picioare. Băieți! Strigă și fluieră. Focurile de armă punând la pământ matahalele iar Eve era cu pistolul îndreptat spre bărbat. -Dacă ai știi de când am așteptat acest moment?
-Ce mai aștepţi? Fă-o! Își lipește fruntea de el cu mâinile în aer.
-Nu sunt ca tine...
-Dar eu sunt! Intervine Clara și trage în el până când gloanțele i se terminară. Apoi îl lovește continuu cu piciorul unde apucă.
-Clara! Clara... Clara, o să-l faci... O să-l faci bucăți... Încearcă Derek să o ia pe bruneta care, îl călca în picioare la propriu pe tip.
-Asta vreau, acum cu siguranță e o mizerie, un gunoi. Un nimic! Urlă ea. Toată scena și violența nestăpânită a Clarei mă face să regret că am venit...
