-E o moarte prea bună pentru un demon ca el. Îi privea Eve trupul neînsuflețit.
-Nu-ţi face griji, va putrezi pe fundul iadului!
-I-am eliminat și pe ceilalți, însă de Ivan încă nu am dat. Derek se apropie de fete dar ne observă și mă privește nervos. Ce faceți voi acolo? Sunteți nebune? Țipa el.
-Da, suntem. Doar nu credeai că vă aștept cu mâinile în sân acasă. Ieșim din ascunzătoare și ne apropiem de ei.
-Nu, nu credeam, dar aţi fi putut complica situația.
-Dar n-am făcut-o.
-Iubito... Te-ai pus în pericol.. Știi că nu-mi place. O ia Clara în brațe și o sărută pe roșcată.
-Nici tu n-ai fost prea cuminte. Își așează capul umărul ei și o strânge.
-Gata cu dulcegăriile... Trebuie să-l găsim...
-Domnule, l-am găsit... O voce de bărbat o întrerupe pe Eve și toți plecăm hotărâţi acolo. Camera era întunecată, doar un bec slab luminat era deasupra lui Ivan și a altor trei corpuri întinse pe jos. Unul dintre bărbaţi îl dezlega.
-Ivan... Numele lui îmi scapă printre buze și cad în genunchi lângă el, era inconștient. Ivan, trezește-te... Eram tot mai speriată.
-Ridică-te Baltimore, n-am făcut atâtea pentru nimic. Țipa Eve lângă mine și îl ia de mână.
-O ambulanță... Îi aud vocea lui Derek, care părea că vorbește la telefon.
-Ivan! Îl scutur mai puternic iar el reacționează luând o gură mare de aer și privindu-mă speriat.
-Am murit? Privea în jur dezorientat și ne privea cu groază.
-Nu, iubitule.. N-ai murit... Îi sprijin capul pe genunchii mei și îl sărut pe frunte. Ești bine, toată lumea e bine.
-Dar... Dar cum.. V-a omorât chiar în faţa mea. Încearcă să respire dar părea că se sufocă.
-S-a jucat cu tine Ivan... Spune Clara și îi trage sacul de pe cap al unei femei care zăcea moartă pe jos... Roxanne se albi la faţă instant iar eu mai aveam puțin și vomitam.
-Am să-l omor.. Dă să se ridice dar îl trag la loc.
-M-am ocupat de asta partenere... Răul trebuie tăiat de la rădăcină...
-Familia lui se va întoarce...
-O să-i așteptăm. Spune hotărât bruneta. Acum să te ducem de aici. Băieți de aici preluăm noi.
-Nu-mi vine să cred... Cum ai putut să te pui în pericol...
-Te iubesc Ivan. Doar nu credeai că o să stau ca o prințesă în turn. Îl privesc pe Derek cu apropo iar el doar zâmbea mândru.
-Și eu, iubito. Am crezut că v-am pierdut. Îl ajut să se ridice și mă ia în brațe, mă sărută cum știa el mai bine iar eu făceam la fel. Nu ne păsa că toți se uitau la noi. Ne-am lipsit unul altuia. Totul a fost un infern pentru mine. Spune încă având lipită fruntea de a mea.
-Tipic, Dimitri... Adaugă Eve, reglându-și vocea. Acum totul e bine... Ne zâmbea puțin tristă iar eu deja începeam să mă simt prost și Ivan la fel. -Nu faceți faţa asta, vă iubiți. Și eu te-am iubit odată Ivan. Zâmbetul i se mări iar noi răsuflăm ușurați.
-Să mergem, locul ăsta îmi provoacă greață. Vocea speriată a lui Roxanne ne face să o aprobăm.
-Imi place optimismul vostru. Un râs malefic și o voce cunoscută ne face ne uităm în spatele nostru.
