Capitolul 9

22.1K 1K 142
                                    

A inchis telefonul si l-a pus inapoi in buzunarul blugilor sai. S-a uitat la mine ca un vanator la prada sa. Problema mea era ca prada a fost deja prinsa.... Daca nu s-ar apropia de mine, si mai bine ar fi... Nu ma simt deloc in siguranta cand e tipul asta, numit Kyle, atat de aproape... sau cu ochii aceia devoratori pe mine...

Eu nu faceam altceva decat sa pastrez tacerea, pe care o tineam de cand am fost scoasa in brate de... Adam din camera in care mi-am revenit prima data aici. Daca au vrut sa imi tin gura, asa o sa  fac. Nici cand o sa vorbeasca cu mine cineva nu o sa ii raspund. Asa au dorit... Dar... Daca mai vor sa fiu si cuminte, sa stau ca o jucarie careia ii poti face ce vrei... ar trebui sa stie ca nu le pot face chiar pe toate... Sunt si eu om... Stateam cu bratele incrucisate la piept, de parca acestea m-ar fi ferit de privirea lui.

- Dupa ce a "discutat" sefu cu tine esti mai tacuta. mi-a spus ironic, iar ceilalti au ras.

- Poate vrea ca sa discute iarasi cu seful ca sa nu mai incerce sa scape. a zis altul.

Ce gluma buna... Scuze ca am uitat sa rad... Greseala mea... i-am reprosat sarcastica, in gand.

Imi tineam capul in jos ca sa incerc sa evit ochii lui Kyle... sau ai altcuiva... Dar nu pentru mult timp, caci i-am simtit mana mare a lui Kyle pe barbia mea, ridicandu-mi fata ca sa ma uit la el. A ras pervers, cand mi-am indepartat fata de mana lui si l-am privit urat, inca tinandu-mi mainile incrucisate.

- Ce pot sa spun despre tine? Iarasi intrebarile lui retorice... Apropo nimeni nu te-a intrebat parerea ta! Frumusica foc, dar a naibii de indaratnica... Stai la locul tau si nu incerca sa mai lupti cu noi, pentru ca mai rau iti faci...

Locul meu este acasa, nu aici! aproape ca i-am tipat in fata, dar mi-am strans buzele intr-o linie ca sa nu cedez impulsului.

S-a auzit ca cineva a tras de usa si, vazand ca e incuiata, a inceput sa bata cu putere. Puteai sa zici ca o sa zboare usa din balamale. Adam?! Scoate-ma de aici! Te rog... am spus,fara sa scot vreun sunet, privind spre usa care parea scaparea mea.

Kyle a ras in batjocora si s-a indreptat spre usa, scotand cheia din buzunarul din fata blugilor sai. A descuiat lent, calm, de parca ar fi fost dat cu incetinitorul. Mi-am dat seama ca o facea dinadins. Astia doi chiar nu se suporta... am concluzionat, din toate cate am vazut. Cand s-a deschis, intr-un sfarsit, usa am reusit sa vad ca cel din spatele ei a cautat ceva cu privirea prin camera, iar, cand a ajuns la mine, a oftat din greu.

- Oh!... Ai decis ca vrei sa ni te alaturi la petrecerea cu ceai? a spus Kyle cu o voce subtiata, imitand o fetita surprinsa.

E oficial. Incep sa il urasc pe Kyle.

- Esti atat de... a inceput Adam sa spuna, dar s-a retinut sa continue.

- Frumos, destept, bun, generos, bland... Cate adjective sa iti mai sugerez? a intrebat ironic.

Adam si-a dat ochii peste cap.

- Dintre toate, cate le-ai spus, blandetea este punctul tau forte...

Kyle a ridicat sprancenele de parca ar fi fost mirat.

- Intreaba-ti pestisorul, oare chiar nu am fost bland cu ea?

Adam mi-a aruncat o privire, ca si cum nu ar avea timp si de asta.

- Nu! a insistat Kyle. Intreab-o! a zis, ducandu-si o mana pe umarul meu, dar eu m-am ferit, iarasi, de el.

- Cred ca reactia ei la tine a fost raspunsul pe care il asteptam. i-a replicat, zambind triumfator.

- Scorpie mica ce esti! mi-a soptit Kyle, apropiindu-se de urechea mea.

Doar m-am facut ca nu am auzit ceea ce tocmai a spus.

- Fie... l-am auzit pe Adam si l-am vazut, ducandu-si pentru a mia oara ochii pe spate. Vino incoace! m-a indemnat.

Am vrut sa ma ridic, dar, cand am incercat sa o fac, am simtit mainile grele ale lui Kyle pe umerii mei mici.

- Nu atat de repede... mi-a zis mie.

Adam s-a incruntat usor, aproape neobservat.

- Ce vrei sa spui, Kyle?

- Doar nu vrei sa spui ca ai uitat pactul... a zis parand jignit.

- Ce p.... Ce pact, la naiba? Ce mai vrei? a spus, vizibil plictisit de tipul de langa mine.

- Cinci minute. a rapuns scurt.

- Nu au trecut cinci minute... a zis, oftand. Tu chiar ai fumat sau ai baut ceva... Sa stii ca dupa asta trebuie sa dormi, nu sa imi faci zile fripte mie...

- Dar nu ti-am facut nici o zi fripta. Ti-am facut o favoare.

Incep si eu sa ma satur de comportamentul lui...

-  Si acum ce vrei? dupa mimica se vedea ca nu il intereseaza dorintele lui Kyle.

- Pentru ca ti-am gasit "problema"... a zis, revenind la prima convorbire in care Adam i-a zis ca are probleme. Sa stii ca ma asteptam sa fii mai generos. Stiu si eu... Macar sa spui un ... "multumesc"... a continuat, mimand ca era jignit.

Adam a inchis ochii si a inspirat adanc, fiind saturat la culme.

- Multumesc... Acum e bine? a intrebat el.

- E mai bine, dar sa stii ca alta favoare va costa mai scump... i-a raspuns cu zambetul victorios pe fata. Du-te! mi-a spus, luandu-si mainile de pe umerii mei.

M-am ridicat, indreptandu-ma spre Adam. Respira nervos, asa ca am simtit un fior pe sira spinarii.

Am iesit din camera, iar el a inchis usa, abia retinandu-se sa nu o tranteasca. A pornit in fata mea, apucandu-ma violent de mana si tragandu-ma dupa el. Ma durea dar nu am scos nici un sunet. E mult prea suparat...

Nu imi vine sa cred ca nu a tipat inca la nimeni. Dar se vedea de departe ca e nervos la culme. Scuza-ma!!!

AleasaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum