Capitolul 44

13.4K 708 176
                                    

Am chitait de bucurie ca a aparut in cadru Adam. Scoate-ma si de aici, salvatorul meu!!!... Te implor!!!

Kyle s-a oprit din ceea ce facea, dar nu s-a miscat din loc, tinandu-ma inca imobilizata, si se uita la Adam de parca l-ar provoca.

Adam a facut cativa pasi mari spre noi, dar cand a intalnit privirea lui Kyle, s-a oprit brusc, cu maxilarul inclestat.

Ce s-a intamplat? De ce te-ai oprit?

Respira nervos.

- Kyle, ce naiba cauti aici? Pe dracu?! a intrebat cu maxilarul inclestat si mainile stranse in pumni, abia abtinandu-se sa nu tipe.

Tremura din cauza nervilor. Incep sa ma urasc tot mai mult pentru faptul ca il aduc mereu la astfel de stari...

- Am gasit ceea ce cautam... a spus aratand spre mine.

Vazandu-ma usor eliberata, am inceput sa il lovesc, iarasi, cu pumnii si picioarele. M-a privit batjocoritor si mi-a prins ambele maini, zdrobindu-mi-le in jurul incheieturilor. Am icnit de durere.

Vazand si asta, Adam a aparut in doua secunde langa Kyle si l-a aruncat de pe mine. Acesta a ramas oarecum surprins de miscarea lui Adam, care mi-a aruncat o privire plina de posesivitate.

De ce ar fi facut asta?

M-am ridicat in capul oaselor si l-am vazut pe Adam cum sare asupra lui Kyle si incepe sa-l loveasca cu putere. Avea maxilarul inclestat si ura profunda implantata pe chip. M-au trecut fiorii prin tot corpul la acel peisaj sangeros. Simteam groaza, vazandu-l pe Adam in acea stare.

- Sa... Nu... Te... Mai... Atingi.... De... Ea.... a racnit, afisand cate un pumn in moaca lui Kyle pentru fiecare cuvant.

Am simtit chiar eu durerea atunci cand l-a trantit o data cu capul de podea si a urlat:

- Clar???....

Am privit spre fata insangerata a lui Kyle si nu am mai suportat.

- Adam!... am spus eu cu vocea abia auzita, facandu-l pe el sa ma priveasca de parca m-ar fi vazut pentru prima data ca eram acolo. L-ai omorat... am soptit cu glas tremurator.

Simteam ca tremur din tot corpul. Stiu ca a incercat sa imi faca rau, dar nu merita sa moara... Nimeni nu merita asta...

A privit spre mine, apoi spre persoana nemiscata de sub el, apoi inca o data spre mine.

- Nu e mort... mi-a spus, lovindu-l usor pe Kyle pe obraz demonstrativ.

Am inghitit in sec.

- De unde poti sa stii??? Nici nu se misca???

- Respira. mi-a raspuns scurt.

Adam m-a privit cu o oarecare mila si s-a ridicat de pe persoana teapana. A facut un pas spre mine, dar am tipat:

- Nu te apropia de mine!!! Si ce daca respira? L-ai desfigurat total!

M-a privit surprins.

- A incercat sa iti faca rau...

Mi-a spus de parca as fi fost un copil mic ce nu intelegea diferenta dintre bine si rau...

A mai facut un pas nesigur, dar eu m-am tarat pana in celalalt capat al patului, incercand sa ma indepartez.

- Nu te mai apropia!!! Vrei sa imi faci si mie acelasi lucru??? am tipat, iarasi, simtind o lacrima ce se prelingea fara sa vreau pe obrazul meu. Nu ai pic de suflet in tine!!!

A ramas blocat de intrebarea mea. Lacrimile incepusera sa imi curga siroaie pe obrajii mei rosii.

- Nu as putea sa iti fac in veci asta tie... si-a trecut mana prin par nervos si a expirat adanc. Lunna... a inceput sa spuna, dar l-am intrerupt eu.

- Esti un criminal!... am spus printre dinti.

Si a dus fruntea in palme si a marait exasperat.

- Lunna, du-te in baie si spala-te pe fata... Ia-ti alte haine si schimba-te... Adu-te in ordine, ca o sa iesi la aer curat... Nu mai gandesti limpede...

- Lasa-ma in pace! am protestat eu.

- Daca nu vrei, o sa te scot asa... In pijamale si cu un cuib de pasari in cap... Asta vrei? a intrebat retoric. Iti pot indeplini dorinta...

L-am privit urat si m-am dus in baie. Nu am inchis imediat usa, dorind sa vad ce va face mai departe.

- Acum trebuie sa ma clarific si cu tine... l-am auzit ca i-a spus lui Kyle.

AleasaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum