Imi vine sa tip!... Nu gasesc nimic... Cum sa ies? Vreau doar sa ajung acasa, nimic mai mult... Ryan, ia-ma, te rog, de aici!!!...
Nu pot sa uit ce fete au facut prietenii lui cand au aflat ca nu mi-a facut un anume "ceva"... Ce ar fi vrut sa insemne?...
Am iesit din camera in care ma aflam si am cautat in alt dulap. Dar... daca o sa imi iau alte haine pe mine... ale lui Adam... ar putea sa nu ma recunoasca? m-am intrebat. Nu stiu... Dar mai intai trebuie sa gasesc o cale sa ies din apartamentul acesta...
Haine aici, haine acolo, prafuri ce probabil sunt folosite ca droguri, o alta arma... Arma! Asta e alta? Serios acum, chestiile astea sunt legale???
Daca ma va prinde, sunt, cu siguranta, moarta... Trebuie sa ma misc rapid...
Poate sa... mi s-a aprins un beculet deasupra capului. Sa sar pe geam... Cat de rau ar putea fi?... Daca o sa mor? Macar le-ar pasa rapitorilor mei?... Am clatinat din cap. Eu nu trebuie sa mor... Daca o sa o fac, atunci cum mai ajung acasa?
Am alergat spre cel mai apropiat geam si am privit in jos. Exact cum credeam: al treilea etaj... Cam mult pana jos... Mi-am dus degetele prin par incercand sa gandesc logic. Daca sunt la al treilea nivel al cladirii, atunci pana jos sunt cel putin cinci metri... In cazul in care ma arunc pe geam, impactul cu pamantul imi va provoca cel putin o luxatie... Iar asta nu e in favoarea mea...
M-am intors la cautarea mea. Ce as putea gasi ca sa ma ajute sa ajung mai jos? Daca o sa leg cateva haine, s-ar putea rupe sub greutatea mea sau cel putin s-ar dezlega... Altceva!
Am mers spre alt dulap ca sa caut. La naiba! Chiar nimic?... Macar ceva ce s-ar asemana cu o funie sau ceva de genul...
Sufrageria! Cu toate ca ma indoiesc sa gasesc ceva acolo... Am deschis toate dulapurile, rafturile, am privit toate politele, si mi-am pierdut orice urma de speranta. Nici aici...
Daca ma prinde, ma omoara... Doar asta imi suna in minte.
Aproape ca ma dadusem batuta. Cu toate astea am aruncat o ultima privire spre fiecare coltisor al camerei. Nu pot sa ma raman aici...
Asta e!!! aproape ca am tipat cand mi-am dat seama ca televizorul urias din sufragerie m-ar putea scapa de aici. Mai precis, prelungitorul, care era destul de lung in comparatie cu dimensiunile apartamentului. Am fugit repede catre el si l-am scos cu usurinta din priza. E destul de lung ca sa ma duca pana aproape de nivelul pamantului! m-am bucurat eu. Nu sunt sigura daca o sa ajunga, dar ma multumesc si cu atat.
Acum, Lunna, trebuie sa te misti cu viteza... Se poate intoarce dintr-o clipa in alta... am incercat sa ma incurajez singura. Pulsul meu o luase razna, iar eu nu puteam face altceva decat sa sper ca voi reusi.
Am fugit cu el in mana pana la balconul apartamentului si l-am innodat la un capat de marginea de metal, ca sa nu sa se dezlege cand o sa trebuiasca sa ma cobor pe el si sa nu cumva sa cad de la inaltime. Am incercat sa il trag cat de tare pot, ca sa fiu sigura ca nu se va desface sub greutatea mea.
Niciodata nu credeam ca nodurile, pe care am invatat sa le fac la tabara de vara, o sa fie folosite in astfel de circumstante...
