Am incuviintat din cap, iar el a respirat adanc.
- Ok. Eu chiar trebuie sa plec. a spus pentru a nu-stiu-cata-oara in ultimele cinci minute.
Mi-am dus ochii peste cap. Daca te grabesti atat de mult, atunci de ce nu pleci acum? i-am spus in gand.
- Te avertizez. Daca mai incerci o data sa fugi, o sa iti para rau...
Am dat din cap.
- Am inteles. i-am spus incercand sa par cat mai credibila.
Mi-a aruncat o ultima privire, apoi l-am vazut ca iese. A mai incuiat si usa in urma lui.
Chiar crede ca voi mai face vreo alta incercare de a evada? Ba uite ca nu o s-o fac...
Adevarul este ca m-am saturat deja de toate astea... Oricate incercari as mai face, oricum isi gasesc vreo posibilitate sa imi stea in drum... Ce as mai putea incerca? Voi fi din nou prinsa, iar tipul acela, care ma tot numeste "papusa", o sa ma omoare... la propriu... Oare cine o fi persoana care se presupune ca am fost eu? A omorat o persoana nevinovata... Trebuia sa fiu eu in locul ei...
El m-a lasat singura. Ce as putea sa fac? Am privit pierduta prin camera. Nu e casa mea. Ma simt ca o intrusa aici...
Mi-am luat inima in dinti si am plecat spre sufragerie. O sa pun ceva muzica pentru ca sa ucid linistea asta apasatoare. Nu stiu ce sa mai fac ca sa nu ma simt atat de singura... Cu toate ca ma enerveaza, in cea mai mare parte a timpului, prezenta lui, acum as vrea sa fie aici. Fara sa vreau m-am atasat de el, cu toate ca stiu ca e un lucru ce nu dovedeste deloc urme de inteligenta. Oare unde s-a dus? E atat de tarziu...
