Loneliness hurts like fuck

Capitolul 19

'Ohoho, dar ce avem noi aici?' spune un tip brunet către unul blond. Pot sa jur ca nu i-am mai văzut în viaţa mea.

'O pisicuță singurică? Te-a scăpat mămica ta de acasă?' spune cel blond.

Mămică? Pe bune? De ce toată lumea mă face sa mă simt ca un nimic și ca o persoana care consuma oxigenul? Și din nou, mămica? Pe bune ca urăsc când cineva îmi aduce aminte de mama.

'Pisi, ce cauta una ca tine pe străzile astea la ora asta?'spune cel brunet.

' Ma...duc...acasă... Ma duc acasă.'spun eu și simt cum frica mă cuprinde.

'Nu trebuie sa îți fie frica, păpușă.' îmi spune blondul.

'Pisi? Știi...ești chiar bună. Nu-i așa, frate?' îi spune brunetul.

'Foarte. Ce ar fi sa ne facem și noi de cap?' îi spune al doilea primului cu o privire al naibii de perversă.

Au venit mai aproape de mine și am început să fug. Din cauza neatenției am ajuns pe alta strada periculoasa, plina de alcoolici și drogați.

'Nu mai ai scăpare păpușă!'spune cel blond.
S-au apropiat de mine și mi-au îndepărtat mâinile.

'Las-o în pace, Nick!'se aude o voce serioasa pe care aș recunoaște-o din o mie.

Nu pot sa cred, e Adam. Ce cauta el pe străzile astea la ora 10 seara?

' Stai, șefu', nu ca-i bună?'întreabă cel blond, mai exact, Nick.

' ÎI dai drumul acum!' spune Adam autoritar.

Mi s-a dat drumul din strânsoarea celor doi și Adam m-a luat de o mână și cu cealaltă mână a lui mi-a înconjurat talia.

'Plecați dracu și sa nu va mai prind ca va mai luați de ea!' spune iar Adam.

'Bine, șefu'!'spun amândoi.

Adam e șeful lor? De ce mi-a luat apărarea? Sunt întrerupta din gândit de către Adam.

'Ești bine? Ți-au făcut ceva?'

'Da...Cred ca sunt bine. Nu mi-au făcut nimic, doar ca mă dor mâinile. Ce voiau de la mine? Ce cauți tu pe străzile astea? La ora asta?' întreb eu fără sa respir.

Îmi tremurau toate oasele de frica.

'Cred ca știi și tu ce voiau de la tine. Sunt mai mare decât tine, deci eu ar trebui sa te întreb: ce cauți pe străzile astea?' întreabă el calm.

'Am vrut sa ma plimb și nu știu cum a trecut timpul atât de repede. Mersi apropo.' spun eu ultima parte mai încet.

'N-ai pentru ce. Haide sa te duc acasă.' spune el.

Îmi place când se comporta așa cu mine. E chiar foarte drăguț.

Am acceptat să mă ducă acasă pentru că muream de frică singura.

'Și...De ce tipii ăia ți-au zis șefu'?' întreb eu timida.

Văd cum ochii lui devin mai întunecați, dar el tot calm rămâne. Nu știu de ce, dar regret că am pus întrebarea, chiar dacă nu s-a întâmplat nimic.

'Poveste lunga și obositoare...' spune el.
Normal l-aș întreba despre ce este vorba, dar nu vreau sa despic firul în 4.

*

' Și...Ia stai puțin, asta nu e casa lui Luck? Sunteți împreună sau ceva de genul? 'întreabă Adam.

'Nu, nu suntem...E o poveste complicata... 'spun eu.

'Ok, inteleg. 'spune el.

'Adam...Mersi mult... 'spun eu înainte să plece.

Adam se aproprie de mine și mă săruta pe obraz. Cred că ard de fericire și nu știu de ce. Efectiv am uitat de tot și de toate doar pentru ca băiatul acesta mi-a sărutat obrazul.

'Nu ai pentru ce.' spune el și își aproprie fata de a mea...

Vrea să mă sărute...Acum ce fac? Ce aș putea să fac? Întorc capul, buzele lui fiind acum lipite de obrazul meu. Într un fel ma bucur că nu m-a sărutat, dar în alt fel regret că am întors capul. Vreau sa întrerup acest moment jenant asa ca îi zâmbesc și întru în casă. Încă nu pot să cred ce s-a întâmplat și cum de el s-a purtat așa de bine cu mine...

'Cassie, ce faci aici?' spune el liniștit și uitându-se la mine cu mirare.

'N ai auzit vestea?' ii spun eu zâmbind ușor.

'Nu, ce s a întâmplat?' îmi spune.

'Voi sta aici timp de...Nu știu cât timp...' spun eu cu un zâmbet micuț, iar lui i se luminează fata. Ma bucur ca e fericit ca voi sta cu el.

'Super!' spune și îmi atinge ușor umărul în semn semn de prietenie.

Seara asta este chiar frumoasa dacă stau sa ma gândesc.

'Vrei ceva de mâncare?' întreabă el.

'Nu, mersi. Mă duc sa ma culc. Și...Am o întrebare.' spun eu.

'Ascult' spune.

'Ești prieten cu Ryan?' întreb incet și puțin nesigura.

'Da, de ce? S-a întâmplat ceva?' spune el puțin îngrijorat.

'Nu. L-am văzut astăzi aici si prima oara credeam ca el cel cu care voi sta.'

'A, ok.' spune.

'Pai, noapte bună atunci!' spun eu.

'Noapte bună!' spune și zâmbește.

Ma duc sus, ma schimb, ma spal pe fata și pe dinți, iar după jumătate de ora ma așez în pat, trag plapuma deasupra mea și stau pe telefon. Simt cum ochii îmi pica de somn.

Va urma

Peste 2 capitole va urma și trailerul. Scuzați întârzierile postării capitolelor..
O zi frumoasa❤️💕