Loneliness hurts like fuck

Capitolul 20

    Ma trezesc relativ odihnita și ma simt ca sâmbăta dimineața, dar... am școală și este destul de însorit afara.

    Imi dau seama ca am adormit aseară cu telefonul în mana și s-a descarcat complet, de aceea nu a pornit nici alarma.

    Mi-l pun la încărcat și ma duc direct în baie.

     Îmi spal fata și dinții în 3 minute ( un nou record ) ies din baie, ma îmbrac în ce găsesc și imi pun un lanț simbolic.

      Imi pieptăn parul și mi-am pulverizat gatul cu 2 pufuri de parfum. Am ieșit din camera, nu înainte de a mi lua telefonul care are doar 14%. Stiu ca nu va supravietui toata ziua, dar ma multumesc cu ce am.

      E 7:48. Voi întârzia cu siguranță. Îmi iau un mar, o salut pe Cassandra și ies din locuință.

       Alerg spre școală și este 7:56. În 8 minute sa ajung la scoala, perfect. Ce zi frumoasa.

       Întru în curgea scolii și vad grupul popularilor. Dar din el lipsea cineva, Adam.

       Înaintez unde o vad pe Jennifer vorbind cu niște fete pe care le cunosc, sunt în clasa cu mine la franceza.

       'Cassie, vino!' spune Jennifer cu un zâmbet drăguț.

        'Bună, Jenn, buna fetelor!' spun eu.

       'Salut!' îmi spun fetele.

     Fetele sunt drăgute, numai ca una este cam timida. Chloe e cea timida, iar Tina e cea mai vorbeareata.

        'Are cineva o baterie portabila?' întreb.

        'Am eu!' spune Chloe și scoate dintr-un buzunar al ghiozdanului o baterie portabila micuța.

        'Mersi mult. Ți-o pot da după ore?' spun eu.

       'Da.' Îmi spune făcându-și curaj sa ma privească în ochi.

      'Mulțumesc.' spun.

      'Cassie, mai e puțin și se suna. Haide spre clasa. Pa, fetelor!' spune Jenn către fete.

       Acestea fac cu mana, iar eu le zâmbesc călduros.

        'Și cum e? Cu cine stai în casa?' întreabă Jenn entuziasmata și, logic, cu un zâmbet minunat pe buze.

        Acum ce sa îi spun? Mi-e frica sa nu fie supărată pe mine.
       'Pai...vezi tu...eu uh...eu...' spun eu balbaindu-ma.

       'Tu ce?' spune ea cu un zâmbet curios.

        'Stau cu Luke.. El e fiul prietenei Samanthei'.

       Acesteia ii dispare zâmbetul, dar după o pauza de 3 secunde ii apare la loc.

      ' Ok atunci. 'spune și zâmbește.

     ' Pe bune? Niciun ești o panarama, te urăsc? Nu? Ești ok? 'spun și ii pun palma pe frunte sa vad dacă are sau nu febra.

       ' Da, sunt. Știu ca voi va înțelegeți și ca tu niciodată nu te-ai da la Luke sau ceva de genul. 'spune și ma ia în brate.

     ' Ma bucur ca ai înțeles, atunci...Ma bucur ca ești prietena cu mine. 'spun eu și o strâng mai tare.

     'Of draga, uneori esti asa de dulce! 'spune.

     Mergem amândouă spre clasa și în drum spre 'destinație' il vad pe...Adam? Se săruta cu Kira, usuratica scolii.

  Simt un gol stomac dar habar nu am de ce. Am crezut ca...Ba nu, n-are cum, ce tot gândesc? Nu ai avea cum sa fii cu el nici în 1000 de ani! Of. Urăsc când mintea mea are dreptate.

     Acum realizez de ce a încercat sa ma sărute aseară. A vrut sa ma bage în patul lui. Dar nu i-a mers. Alta persoana care ma crede doar un obiect...

      'Cass, ești ok?' îmi spune Jenn scoțându-ma din transa.

       'Da, sunt...Sunt.' spun hotărâtă și îmi întorc privirea, continuându-mi drumul.

Prima ora avem matematica. Sincera sa fiu, e prima oara când nu am chef de mate. Imi este somn și ma doare burta, iar în minte îmi apare numai imaginea aia cu Adam și Kira.

     Kira este în clasa cu mine la unele materii nimerinduse și la matematica.

     Aceasta este în banca din fata mea și ea, împreună cu prietena ei, Kendra, trimit SMS-uri nu știu cui.

     Adam e un afemeiat crezand ca poate avea orice fată își dorește. Se înșeala.

     'Domnișoară Steel, sunteți atenta?' întreabă profesorul.

    Ai crede ca e vreo actrita sau ceva, nu o mare idioata. Cand zic idioata, ma refer intru totul la sensul lui. Pica la toate materiile si nici nu stie sa se uite pe ceas.

      'Da. Vorbeam despre...parantezele alea...' spune ea.

       'Am înțeles. Nu aveți treaba cu lecția, sunteți paralela. Data viitoare va ascult.' spune profa și vrea sa se întoarcă, dar chicotitul meu s-a auzit mai tare de cat voiam.

       Kira se întoarce și se uita cu ura la mine.

       'Ce este asa de amuzant, Smith?'

       'Nimic, eu doar...'

        'Treci la tabla.' imi spune dur.

       'Dar pe Kira nici nu ati scos-o la tabla si trimitea doar mesaje!' spun revoltata.

       'Am spus sa vii la tabla!'

   Ies din banca și ma îndrept cu pași mărunți. Urasc universul...
       

                           Va urma
 
O zi faina va doresc :)) *