De-a v-ați ascunselea - Vol I

Capitolul 25

Scurt reminder pentru zilele ce vor urma:

Fericirea zilei de azi nu îți asigură liniștea zilei de mâine.

Se ivesc zorii zilei când mă trezește un zgomot ce răsună dinspre living. Pot să jur că am auzit o înjurătură. Sunt încă buimacă, deci cu greu înțeleg ce se întâmplă.

Ușa dormitorului se deschide lent, și zăresc silueta întunecată a lui Blake, ce pășește cu grijă înăuntru.

— Bună străine, îi șoptesc răgușit, încă luptându-mă cu somnul.

— Oh, te-am trezit? se apropie de mine și se așează pe marginea patului.

Mă mângâie cu o mână pe păr și îmi așterne un sărut pe frunte. În cealaltă mână ține o cutie neagră din carton pe care o așează pe noptiera mea.

— Ar trebui să rezolvăm cumva problema cu încălțămintea împrăștiată prin mijlocul casei, love. Riști să rămâi fără iubitul ăsta minunat.

— Oh, roșesc amintindu-mi că am lăsat un haos în urma mea când m-am întors din oraș. Te-ai lovit?

— Nu rău. Vina mea că nu am aprins lumina. Nu mă așteptam să îmi pui obstacole prin casă.

— Scuze, șoptesc rușinată.

Ridic capul de pe pernă și privesc spre noptieră curioasă.

— Ce este acolo? dau să mă întind spre cutia misterioasă.

— Dulciuri. Am înțeles că așa cucerești inima unei femei, cu flori și dulciuri nu? îmi zâmbește tandru Blake, și îmi mai oferă un sărut, de data asta pe obraz.

— Nu știu cum se cuceresc restul inimilor, dar a mea este cucerită deja, îl privesc timidă roșind mai tare.

Mă ridic în fund și îmi așez cutia în brațe. Blake mă privește cu mult drag. Simt cum emană dragoste, iubire pură. Mă mângâie încă o dată pe păr și se ridică de pe pat.

— Cât te îndulcești tu, eu voi face un duș. Trebuie să scap de mirosul ăsta oribil de fum și alcool.

Într-adevăr, mirosea puternic a fum de țigară și băutură, și nu pot spune că mă dă pe spate combinația, dar venind de la el, simt că nu mă mai deranjează.

Deschid cutia cu bunătăți și mă las cucerită pe loc de prăjiturile cu ciocolată și căpșuni. Iubesc ciocolata. Iubesc căpșunile. Iar el pare să știe destul de bine toate detaliile astea despre mine.

După ce mănânc aproape jumătate din conținutul cutiei, Blake iese din baie, gol, câțiva stropi de apă scurgându-i-se încă pe piept. Ochii lui par obosiți, chipul întunecat, dar privirea lui este atât de luminoasă. Îmi las privirea în cutie, rușinată parcă de modul în care mă holbez la goliciunea lui.

— Delicioase, fac semn spre prăjiturile din poala mea.

— Mhm, și urmează ceva și mai delicios, se apropie ca un prădător de mine.

Înghit în sec și îl urmăresc cu privirea. Trage cearșaful de pe mine până când sunt dezgolită complet. Ia cutia din brațele mele și o pune la loc pe noptieră, iar eu rămân blocată. Uit să reacționez. Stau hipnotizată pe loc cu gura întredeschisă, așteptând inevitabilul.
După ce scapă de obstacol, coboară spre mine și începe să mă sărute. Îmi dezmierdă buzele cu mișcări dominante, apoi continuă mai jos pe gât, pe umeri, presărând mușcături jucăușe din loc în loc.

Mă trage de talie, în jos pe pat, până când cad pe spate. Se așează peste mine sprijinit în mâinile ce mă țin captivă de o parte si alta a corpului meu, cu un genunchi își face loc între coapsele mele, forțându-mă să le depărtez.