Spune-mi numele tău!

Capitolul 41- "Vreau ca în clipa de față, să fim doar eu, bruneta și ploaia"

       — Iar după aceea, chelia profesorului de fizică a rămas mov câteva luni bune! termină Seb de povestit, iar eu zâmbesc, în timp ce Lia, Joshua și Kyle se prăpădesc de râs. 

     Am început să povestim niște experiențe de la școala veche, atunci când eu și Seb eram mai mereu subiecte de discuție. Eram mai mereu în centrul atenției, din cauza farselor pe care le făceam profesorilor. 

     El tocmai a terminat de povestit cum domnul Chad, fostul nostru profesor de fizică, a fost nevoit să meargă cu o perucă mai bine de trei luni. Vopseaua pe care am cumpărat-o eu și prietenul meu, fusese mai puternică decât frumoasa chelie a domnului Chad. Am dat de belele, dar pot să spun și astăzi... A meritat!

     — Mătușa nu și-a ieșit din minți? întreabă mai apoi Kyle, iar Seb aprobă din cap imediat. 

     — Știi bine cum e. A făcut ca trenul și ca vaporul în același timp, glumește prietenul meu, iar Lia râde. 

    Zâmbesc din nou. Nu din cauza lui Seb. Din cauza râsului colorat, dar în același timp al naibii de frumos a brunetei. Este melodie mea preferată de la un timp încoace.

      — Nu te-aș fi crezut în stare, o aud mai apoi pe iubita mea, iar aceasta deja mă privește  amuzată. 

       — Nu ai habar încă de ce sunt în stare. Voi avea grijă să îți arăt cât de curând, replic și rânjesc, iar Kyle își dă ochii peste cap, în timp ce pe fața brunetei îi apar niște dungi roșii. 

       — Ușor tigrule, ascute-ți ghearele când ești cu ea singură, nu când suntem și noi de față, comentează idiotul de Seb, ca mai apoi să primească un pumn în umăr din partea brunetei. 

     Doamne cât îl urăsc uneori. 

       — Deja regret că v-am sugerat să ieșim cu toții, mormăiește Lia, iar eu râd subtil. 

      Nu am habar ce gânduri i-au trecut prin căpățâna sa aseară, dar exact după ce ne-am văzut, mi-a spus că vrea să ieșim. Eram mai mult decât încântat, crezând că se referă la o întâlnire. Doar după ce am ajuns la restaurant— nu a vrut la pizzeria domnului Peterson spunând că mergem întotdeauna acolo și că putem merge la altul, mai ales acum, când avem câteva zile libere— am putut să îl văd pe Seb, ca mai apoi el să ne spună că Joshua și Kyle sunt pe drum. 

      — Am fi putut ieși doar noi doi, spun și ridic din umeri, iar Kyle oftează. 

      — S-ar fi plictisit demult, bombănește mai apoi, iar eu îmi ridic sprânceana dreaptă, în semn de confuzie. 

      — Vrei să spui că sunt plictisitor? îl întreb și Joshua îmi zâmbește stânjenit, spunându-i mai apoi ceva la ureche lui Kyle, însă acesta pare că nu aude. 

    Sau se preface. 

       — Exact asta spun bătrânelule. Ai niște glume mai seci decât deșertul, comentează și eu râd forțat. 

       — Cel puțin eu nu sunt o glumă în sine, spre deosebire de tine, replic și apoi îi fac cu ochiul, ca mai apoi idiotul să îmi arate degetul din mijloc. 

     Dacă mai îl arată mult, jur că i-l voi tăia. 

      — Tot nu pricep de ce naiba nu vă puteți înțelege naibii odată. Lia nu mai este motiv de ceartă, intervine și Seb, iar bruneta doar aprobă. 

    Joshua doar tace. Nu a vorbit mai nimic tot restul serii. Fie este tăcut, fie este doar rușinat. Nu că mi-ar păsa oricum. 

     — Moaca lui nu mă ajută. Adică, uită-te la el! Parcă atunci când s-a împărțit frumusețea, el era ultimul la coadă! spune Kyle în dreptul meu, iar Seb începe să râdă.