ㅡ Trezește-te putoare! aud pe undeva prin cadru, dar nu mă sinchisesc să deschid ochii.
ㅡ Mai lasă-mă să dorm, mormăi acoperindu-mi ochii cu antebrațul drept.
ㅡ Arax! Trezește-te chiar acum sau vei regreta!
ㅡ Hmm? Bine, bine. Mă trezesc ... peste jumătate de oră, îi spun eu, un căscat acaparându-mă imediat.
ㅡ Deci așa vrei să jucăm, nu?
Nu mă obosesc să îi răspund. Aud parchetul cum scârțăie, pesemne că Seb s-a decis în sfârșit să mă lase în pace.
Urăsc să fiu trezit dimineața. Este lucrul pe care îl detest cel mai mult. Bine, asta după propria mea persoană desigur.
ㅡ Ultima șansă, îl aud din nou pe Sebastian, dar decid să nu îl bag în seamă și să îmi afund mai mult fața în pernă. Tu ai vrut-o.
În clipa următoare simt din plin apa rece ca gheața ce îmi intră până și în urechi. El chiar a făcut asta?
ㅡ Ce mama naibii, Seb?! îl întreb uitându-mă la tricoul alb ce este îmbibat cu apă.
ㅡ Astăzi mergem la liceu, îmi răspunde el adaptând o poziție pasivă și băgându-și mâinele în buzunarele blugilor.
ㅡ Mergem? accentuez cuvântul, încercând să-mi dau seama de ce s-a referit la plural.
ㅡ Da, mergem Arax. Amândoi, îmi răspunde acesta, acum fiind rândul lui să accentueze un cuvânt.
ㅡ Ce pisici să caut eu acolo? îl întreb îndreptându-mă spre bagajul băgat sub pat.
ㅡ Păi, te cunosc bine și îmi dau seama că nu vei pleca de aici prea curând, așa că îți vei termina aici studiile. Mă am bine cu directorul, deci nu îmi va fi foarte greu să te bag în ultimul an, în aceeași clasă cu mine.
Îmi scot un alt tricou din geamantanul negru și apoi mi-l dau pe cel ud jos. Toată lumea de pe aici are obiceiul să îmi ude hainele?
ㅡ De cât timp ai ăla? mă întreabă mai apoi Seb.
Îmi duc privirea la el, observând că își are ochii ațintiți la tatuajul meu de pe piept.
ㅡ De trei luni cred, îi răspund luându-mi rapid tricoul, căci de altfel, răceală va scrie pe mine.
ㅡ E ciudat.
ㅡ Ca și mine, zâmbesc în colțul gurii și îmi pun geanta înapoi sub pat.
Nu știu dacă se poate spune că este ciudat. Este un trandafir ce se prelinge de-a lungul unei fețe mai întunecoase. Mi-a plăcut din prima clipă și probabil fiindcă trandafirul era floarea preferată a Izei. Mereu mă punea să îi aduc câte un trandafir când urma să ne întâlnim.
ㅡ Haide, îmi spune deodată Seb, scoțându-mă din starea de nostalgie acută.
ㅡ Hă? Unde?
ㅡ La liceu deșteptule. Nu trebuie să îți iei acum nimic. Mergem doar să te înscriem.
ㅡ Cine a spus că merg?
ㅡ Sebastian Silvadorez. Hai, mișcă-te, îmi comandă acesta, adoptând o poziție mult mai seacă și rigidă.
ㅡ Cine a zis că îl ascult?
CITEȘTI
Spune-mi numele tău!
Romance||dragoste|| dramă|| comedie romantică|| Volumul unu din seria "Simte tăcerea" *** După ce a avut un accident în care și-a pierdut iubita și aproape că a murit și el, Jared Arax consideră că viața nu este nimic altceva decât durere și regret. ...
