Capitolul 6

35 18 0
                                    

—Deci dacă am înțeles eu bine

Oops! Ang larawang ito ay hindi sumusunod sa aming mga alituntunin sa nilalaman. Upang magpatuloy sa pag-publish, subukan itong alisin o mag-upload ng bago.


—Deci dacă am înțeles eu bine....

—De obicei nu o faci.

—Gura, Al.

—Tu poți să îmi spui să tac dar eu nu?

—Exact, vezi că știi?

—Roșcățico.

Revoltat, Alec sări pe sora sa începând să o gâdile. Iris îi privea zâmbind, tot o dată puțin îngrijorată de aceștia.

—Copii, nu vă certați.

—De ce? Mereu o facem.

Zâmbind larg, Alec o prinde în brațe pe fata și se pune cu ea turcește pe canapea. Ambii privindu-și
mama ce era sprijinită de birou și zâmbea.

—Unde am rămas? Întrebă Samina.

—La cărți.

—A, da.

—Aștept un mulțumesc.

—Mai așteaptă-l. Deci, mamă...? Îți pot spune așa? Am să îți spun așa. Dacă am înțeles eu bine, există o carte în casă plină de vrăji și de toate cele ce ne va garanta categoric că chestia aia stil Moș Crăciun varianta Morți va dispărea permanent?

Iris începu să râdă cu poftă când auzi ce îi spuse Samina atât de repede că era greu de procesat, roșcata având o sclipire în ochi când vorbea, îi dădu un plus femei să zâmbească.

—Ceva de genul.

—Și unde e cartea? Le întrerupse Alec ușor entuziasmat.

—Cartea e în camera voastră.

Iris zâmbi inocent.

—În camera noastră?

—Da.

—E în camera în care dormim?

—Da.

—În camera unde ne facem temele?

—Da.

—E în camera în care stăm aproape mereu?

—Da.

—Și de ce nu ne-am prins până acum?

—E pe raftul de sus al biblioteci de pe peretele Saminei.

—De asta nu ne-am prins până acum...

—Cum adică?

—Tu nu ajungi acolo.

—Nu sunt scundă.

—Ai dreptate... Ești foarte scundă.

Samina sări pe el începând să-l ciufulească.

—Uite de asta vă vizitează Spiritul Nopții de Crăciun...

—De ce?

—Vă certați, vă tachinați. Și, știu ce ați făcut la scoală.

—De unde?

—Am murit, Samina. Sufletele știu totul, mai ales fără corp.

—De ce nu ne-a luat tata cu el?

—Eh, aproape totul.

Oftând, Samina se ridică apoi își trase fratele după ea precaută și șopti:

—Ești gata să jucăm ascunsea cu Moartea?

—Mereu.

Zâmbind viclean își arătă colți, mai apoi deschide ușa spre biroul lui Harry, acolo unde îi aștepta ,,Moșul”.

Oops! Ang larawang ito ay hindi sumusunod sa aming mga alituntunin sa nilalaman. Upang magpatuloy sa pag-publish, subukan itong alisin o mag-upload ng bago.
Povești de Crăciun - FINALIZATĂTahanan ng mga kuwento. Tumuklas ngayon