Povești de Crăciun - FINALIZATĂ

Capitolul 10

Dimineața a sosit repede. Tânăra Smith s-a ridicat din pat și s-a dus la primul model de rochie terminat. A mai luat material și la început pe al doilea. Și-a pus și puțină muzică rock. A început să facă aceleași mișcări pe care le-a făcut cu rochia precedentă. Mașina de cusut o salva la maxim. Dacă nu era ea, trebuia să o facă de mână și ar dura extrem de mult.

Baza ei era de culoare albastră și câteva puncte de culoare argintie. Partea care avea să fie în față era terminată, acum trebuia să o facă pe cea din spate.

După o oră de muncă, a terminat toată partea. Trebuia să meargă mai sus.

Mai târziu, a abandonat creația ei și s-a dus spre baie. S-a spălat pe față și pe dinți, iar apoi s-a dus spre hol. De acolo mama ei o striga destul de tare.

- Oh, dragă, te așteaptă Taylor la ușă. Am înțeles că vrea să-ți spună ceva.

- Oh, bine, mă duc acum.

Sophie s-a dus către ușa de la intrare. Acolo o aștepta Taylor care era cu mâinile băgate în buzunar.

- Scuză-mă că te deranjează această oră, dar ai vrea să ieșim undeva diseară? Pe la ora 17:00?

- Da. De ce nu!

- Păi atunci ne vedem.

- Da, sigur!

Fata a rămas uimită. Nu se aștepta la așa ceva. Nu se aștepta ca Taylor să o invite undeva. Până acum niciun fan stupid nu a invitat-o în oraș. Bineînțeles că ei voiau doar bănuți și haine de ale ei pe care nu le punea la vânzare pe site.

Taylor era diferit. De când l-a văzut prima oară, i-a plăcut de el.

Problema era acum, cu ce se îmbrăca pentru întâlnire? Defapt avea să îmbrace noua sa rochie. De ce nu s-a gândit mai devreme? Ei bine, a rezolvat cu ținuta. Mai avea două ore până la întâlnirea cu Taylor. De ce era emoționată? Nu era mare lucru.

De la noua veste, Sophie era mai agitată ca niciodată. Nu se aștepta să fie invitată undeva, de cineva.

Încă o oră până la întâlnire. Atunci, Sophie a început să se pregătească. Și-a pus rochiia nou nouță pe ea și a început să se machieze. A început cu un albastru închis pe pleoapa ochiului și cu puțin argintiu la vârfuri. După ce a terminat cu tot ce reprezintă fața, s-a dat cu cremă pe obraji și pe mâini. După ce a terminat și cu crema, s-a dat cu puțin ruj roșu. Era aproape gata, dar parcă lipsea ceva. Ah, da, RIMELUL! S-a dat și cu acesta, iar apou s-a uitat în oglindă. Tot lipsea ceva. S-a dus spre șifonier și și-a luat jacheta de piele crem. Acum era gata. S-a dus la ușă și a putut să-l observe pe Taylor în curtea casei.

- Arăți minunat!

- Mulțumesc!

- Haide, am multe să-ți arăt.

Au pornit spre dreapta. Nu aveau nevoie de mașină.

Au mers în jur de 20 de minute. Acesta a condus-o la târgul de Crăciun. A intrat în el și s-au dus pe scenă, lângă ceilalți oameni care dansau. Melodia era ușoară.

Cei doi s-au apropiat unul de altul. Au început să facă pași lenți înainte și înapoi. Melodia se auzea din ce în ce mai tare.

După puțin timp, s-au dus spre patinoar. Au închiriat patine și au început să se plimbe pe gheață. Taylor a început să sară în timp ce se învârtea.

- Haide, vino și tu! Dacă exersezi vei reuși.

- Of, bine...

Sophie s-a dus spre Taylor. Acesta a apucat-o de mână și a învârtit-o. Era uimitor! Băiatul i-a dat drumul fetei și a lăsat-o pe gheață. Aceasta a început să alerge spre înainte. Aproape de zid a făcut un viraj la stânga. A făcut tot așa pentru o lungă perioadă de timp. L-a un moment dat, ea s-a împiedicat și a căzut fix în brațele lui Taylor. A roșit puțin.

- Nu e nimic! Se mai întâmplă.

- Da, ai dreptate, zic eu...

- Vrei să mergem la podul cu lumini?

- Da, de ce nu!

Cei doi au ieșit din patinoar și s-au dus spre pod.

- Mereu mi-a plăcut să stau aici.

- Și mie!

- Sophie, de când te-am văzut prima oară, mi-a plăcut de tine. Mi-a fost greu să-ți spun, dar ai vrea să fi iubita mea?

A rămas mută. Se uita țeapănă la băiatul care stătea lângă ea.

- DA!

Atunci, ei s-au sărutat. Era așa frumos!

Au mai stat puțin acolo, dar au plecat spre ieșire. Era destul de întuneric și făceau ceva până acasă.

Au ieșit din târg. S-au dus după clădire și au mers înainte.

Stelele se vedeau minunat pe cer. Cometele care mai cădeau uneori se vedeau extraordinar. Puteai să te uiți la ele continu. Nu aveai ce să pierzi. Priveliștea spre cer era uimitoare. Puteai să stai și să te uiți la el tot timpul. Era liniștitor, dar frumos.

~

Mă uitam pe furiș la Sophie, care se uita spre cer. Era minunată! N-am avut parte niciodată de o asemenea fată. Toate voiau doar bani, dar ea e diferită. Ea nu vrea bani. Ea vrea iubire adevărată. Nu vrea să fie înșelată.

Deși era un designer, n-am reacționat cu nimic. Nu prea vreau să o deranjez cu asta. La urma urmei, are și ea viață.

~

Într-un final, au ajuns acasă. Sophie a intrat înăuntru și s-a dus fix spre camera ei. S-a dus la baie să se spele pe dinți și și-a pus pijamalele pe ea. S-a băgat ușor în pat și a adormit. A intrat în lumea întunericului, din nou! Visele nu mai existau momentan. Ele au fost luate de valurile mării.

O nouă zi s-a dus. Crăciunul era din ce în ce mai aproape. Timpul trecea, iar Sirius va veni acasă.