Capitolul 9

13 9 0
                                    

Dimineața a sosit repede

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Dimineața a sosit repede. Ningea așa de frumos! Parcă erai ca în povești. Zăpada de culoarea laptelui era așezată uniform pe acoperișurile caselor și pe ramurile copacilor. Era absolut minunată!



În acea dimineață, doamna Smith a ieșit împreună cu mama sa afară la zăpadă. Nu s-a mai pus așa de multă zăpadă până acum. Era o zi de poveste.

- Haide puțin pe drum. Pare să fie zăpada bună.

- Da, sigur...

Sophie s-a dus cu mama sa pe drumul din fața casei. Au început să adune bulgări de zăpadă. Fata a făcut partea de jos și de mijloc iar mama sa capul. Sophie le-a pus unul peste altul. Ea a mai pus zăpadă pe lângă găurile din om puntru susținere. Au pus un morcov în loc de nas, bețe in loc de mâini și cărbuni în loc de nasturi și gură. Au pus și un fular.



După ce au terminat omul de zăpadă, au intrat în casă. Au înghețat de frig deși au stat doar 45 de minute. Poate că nu pare mult, dar Sophie cel puțin nu a fost îmbrăcată gros.


Acea zi nu a fost specială. Defapt farmecul ei a fost doar omul de zăpadă care a adus toată strălucirea zilei.



Noaptea și-a făcut apariția din nou. Sophie


s-a pus în pat și a intrat în lumea viselor.


* * *



Următoarea dimineață a venit la fel de repede ca cea anterioară. În acea dimineață nu mai ningea ca în ziua precedentă.



Era sâmbătă. O zi de piață. Sophie s-a îmbrăcat destul de gros și a pornit spre piață. Nu era neapărat nerăbdătoare, dar voia să fie cât mai repede acasă.



Când a ajuns în piață, prima oară s-a dus la mere. A cumpărat zece. După aceea a mai fost la alte tarabe. La final, s-a uitat pe listă și a observat că a cumpărat tot. Dintr-o dată un domn a dat peste Sophie.

- Uh, scuză-mă. Ești bine?

- Da, nu e nimic. Se mai întâmplă.
Apropo, Sophie Smith.

- Taylor, Taylor Moore. Încântat de cunoștință.

- Ai vrea să mă conduci acasă?

- Ah, da, cred...

Taylor a condus-o pe Sophie spre casă după ce și-a făcut și el cumpărăturile. Au ajuns repede.

- Haide, poți să intri! Zice ea.

- Bine...

Acesta, a intrat în curtea casei. Cei doi s-au așezat pe bancă pentru o pauză. După ce au stat puțin, s-au ridicat. Sophie a făcut un bulgăre de zăpadă și l-a aruncat în Taylor. Acesta, a făcut aceleași lucru, doar că bulgărele era mai mare.



După câteva minute, cei doi adulți au intrat în casă de oboseală. S-au așezat pe canapea și fiecare și-a pus câte o pătură pe el. Au început să facă glume. Se distrau super mult!

- Mama, el este Taylor!

- Încântată de cunoștință, zice ea blând.

Sophie la condus pe Taylor în hol, unde era bradul de Crăciun. Au stat puțin de vorbă și acolo, iar apoi băiatul a plecat spre casa sa. Era lângă casa lui Sophie.



Tânăra s-a uitat după el până când a intrat în casă, apoi a intrat și ea. Mama ei o aștepta.

- Îți place de el? Întrebă ea.

- Ah, nu, suntem doar prieteni.

- Nu prea cred. Cum v-ați întâlnit?

- Păi, a dat din greșeală peste mine și așa am devenit prieteni.


- Interesant, sigur nu îl placi?

- MAMA! De ce crezi asta?

- Eh, doar ziceam și eu. Apropo, să ai grijă de băieți. Eu tot zic că-l placi pe Taylor.

- Mama, nu-l plac pe Taylor și în primul rând abia ne-am cunoscut.


- Bine, dacă zici tu...

Sophie s-a dus spre camera sa. Poate mama sa avea dreaptă în legătură cu Taylor.. Sophie nu credea asta. Erau.... doar baliverne, așa spera ea. Nu avea timp de jocurile băieților.



Fata și-a luat rochia neterminată și a început să mai lucreze la ea. Nu prea mai avea idei la ea. Cel puțin știe că o va face destul de groasă, perfectă pentru iarnă.



După câteva ore de lucru, primul model era aproape gata. Mai avea încă două de făcut. De data aceasta vor exista doar două modele. Cine va găsi cele două rochii, va primi un autograf de la Sophie pe spatele rochiei și să îi pună 5 întrebări. Era ceva, nu?



Fata a terminat de cusut primul model de rochie. Totul e gata. Gluga avea puțin puf pe margini. Așa părea mai Crăciunistică.



~


Camelia stătea liniștita pe canapea. Și-a luat un rebus și un pix. A început să completeze. Nu era așa de greu dacă exersai. La urma urmei rebusurile te ajută la minte și IQ.


După câteva minute, s-a dus afară. În spatele curții se afla piscina și terenul de tenis. Atunci și-a adus aminte de ceva.

- Tati, haide o dată în apă. Mor de cald.


- Imediat dragă, imediat! Trebuia să pun lemne în sobă.

- Off, fie, dar din cauza asta am voie să stau mai mult în piscină.

- Bine, bine!

Fetița a sărit în apă. Era rece, dar s-a obișnuit repede cu ea. Adevărul e că atunci când sari în apă te obișnuiești cel mai repede.


Atunci, a intrat și Sirius în apă.

- Bătaieeeeeeeeeeeeeeeeeee!

- Bine, dacă zici tu!

Atunci au început să se stropească cu apă. Din greșeală, un strop de apă a ajuns și pe Camelia. Aceasta s-a uitat supărată la ei.

- Scuze, mami!

- Scuze dragă!

- Off! Nu e nimic...



Atunci s-a evaporat totul. Camelia s-a uitat tristă înainte. Îi era dor de acele momente.


De oboseală, s-a băgat în pat. Așa a făcut și Sophie. Au intrat în lumea viselor.



S-a terminat și data de 18 decembrie. Crăciunul era doar la o ușă distanță. Dacă făcea un pas, ajungea imediat în prima zi de Crăciun. Sophie se tot gândea la : De ce nu venea mai repede Crăciunul?


Ei bine, asta nimeni nu știe. Nici măcar Elvis care a murit. Totuși să ne bucurăm de fiecare zi. Acesta e un lucru important al vieții.



Povești de Crăciun - FINALIZATĂUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum