Trei metri deasupra cerului - Federico Moccia

Capitolul 28

Amiază. Step într-un hanorac și o pereche de șorți intră în bucătărie ca să ia dejunul.

‒ Bună ziua, Maria.

‒ Bună ziua.

Maria încetează să mai spele vesela. Știe că lui Step nu-i place zgomotul. Step ia de pe foc cafetiera și cana cu lapte și se așază la masă când soneria începe să sune insistent. Parc-ar fi sfârșitul lumii. Step își duce mâna la frunte.

‒ Cine dra...

Maria cu pași mici și repezi aleargă spre ușă.

‒ Cine-i?

‒ Sunt Pollo! Deschideți, vă rog!

Maria, amintindu-și ziua precedentă, se întoarce spre Step cu un aer întrebător. Step dă din cap. Maria deschide ușa. Pollo intră în fugă. Step e acolo, își toarnă cafeaua.

‒ Vai, Step, nu-ți închipui ce s-a întâmplat! E prea de tot!

Step ridică sprânceana.

‒ Mi-ai adus sendvișuri?

‒ Nu, am văzut că nu știi să prețuiești. Uite.

Îi arată Il Messagero.

‒ Ziarul îl am deja.

Ridică de pe masă La Repubblica.

‒ Mi l-a adus Maria. Tu nici măcar n-ai salutat-o.

Pollo se întoarce spre ea, nu prea încântat.

‒ Bună, Maria.

Apoi deschide ziarul și i-l pune pe masă.

‒ Ai văzut? Uite ce fotografie de milioane! Te-ai făcut vestit. Te-au dat la gazetă.

Step deschide la pagina Cronaca di Roma. E adevărat. Iată-l. Este el pe motocicletă cu Babi la spate, ridicat pe-o roată în fața fotografilor. Ușor de recunoscut: din fericire au fost fotografiați din față. Plăcuța nu se vede..., foarte bine, altfel ar fi avut mari probleme. E un articol întreg. Cursele, numele celor reținuți, uimirea polițiștilor, descrierea urmăririi lor.

‒ Ai citit? Ești vestit, Step! Ești vedetă! La naiba, de-aș fi eu în locul tău!

Step îi zâmbește.

‒ Tu nu poți să te ridici ca mine! Vai, dar e frumoasă poza! Ai văzut-o pe Babi, ce bine-i stă?

Pollo încuviințează de nevoie. Babi nu-i tocmai idealul său feminin. Step ia ziarul cu ambele mâini și privește extaziat fotografia.

‒ Motocicleta mea e cea mai frumoasă! exclamă în timp ce se-ntreabă dacă Babi a văzut fotografia, cu siguranță, nu. Pollo, trebuie să vii cu mine. Ține, toarnă-ți o cafea cât eu fac un duș.

Step se duce dincolo. Pollo se așază în locul lui. Se uită la fotografie. Începe să recitească articolul. Ia ceașca și-o duce la gură. Ce grețos! Asta-i: Step bea cafea fără zahăr. Vocea lui Step se aude nedeslușit din duș.

‒ La ce oră se închid magazinele?

Pollo pune a treia linguriță de zahăr în cafea. Se uită la ceas.

‒ Peste jumătate de oră.

‒ La naiba, trebuie să ne grăbim.

Pollo gustă cafeaua. Așa mai merge. Își aprinde o țigară. Step apare la ușă, în halat și cu un prosop mic își șterge părul. Se apropie de Pollo și se uită din nou la fotografie.