Break her walls; jjk | highschool au

23

      A doua zi majoritatea s-au trezit destul de târziu. Jung Kook a fost primul, așa că s-a plimbat în liniște prin cabană, iar o jumătate de oră mai târziu a ajuns în bucătărie, deoarece îi era poftă de clătite. Spera să nu se trezească foarte mulți, nu avea chef să le facă tuturor. Dacă se putea să nu se trezească nimeni era ideal. Când a întrat în bucătărie a zâmbit, aducându-și aminte de seara trecută și de momentul lui cu blondina. Era îndrăgostit de-a binelea și și-a dat seama de ceva timp, toată lumea știa asta. Gândul să-i facă și ei clătite nu a întârziat să apară, așa că s-a apucat mai repede de compoziție. Abia aștepta să-i vadă reacția.

      Trecuse deja un sfert de oră când ușa de la bucătărie s-a deschis și chiar Ye Eun a apărut frecându-se la ochi. Nu știa că mai era cineva treaz, iar când l-a observat pe Jung Kook a clipit des și l-a analizat rapid. Nu a apucat să observe ce făcea, deoarece ochii i-au rămas lipiți de el. Și nu era de condamnat. Băiatul nu avea tricou pe el, avea părul aranjat ca de obicei, dar fata îl adora și pe lângă acest lucru era și puțin ciufulit. Și încă un plus era că gătea, din nou. Mai ales cu acest aspect, era un deliciu pentru ochii ei.

      Nu era prima dată când îl vedea fără tricou, însă de data asta era agitată. Nu știa cum să reacționeze sau ce să zică, mai ales că privirea ei era ațintită pe spatele lui musculos, și o parte din abdomen, cât vedea din unghiul în care era ea. Jung Kook a auzit ușa și și-a întors capul spre aceasta, zâmbindu-i când a observat cine era. Fata venise pentru a bea apă, dar a și uitat când l-a văzut pe el, iar acum, după acel zâmbet, nici măcar nu știa unde se afla. De aseară mintea ei vraiște, acum chiar nu mai înțelegea nimic din ea.

      — Neața, murmură fata și își mută privirea, mergând spre dozator pentru a-și lua apa.

      — E după amiază deja, dar neața, spune șatenul și surâde, întorcând o clatită.

      Blonda a rămas cu cana la gură și îl privea, simțind că e din ce în ce mai cald în cameră și nu știa dacă era de la calorifere, aragaz sau din cauza lui. Șatenul a observat că fata nu era tocmai în apele ei și că avea un anume efect asupra ei. Oricum avea în general, dar în acea zi îl făcea să fie evident și nu înțelegea de ce. Nu că nu-i convenea. A rânjit ușor și a pus clătita făcută pe o farfurie, apoi a pus compoziție în tigaie, din nou, sub privirea lui Ye Eun. Rămăsese cu cana la gură de ceva timp. A tresărit ușor și a lăsat cana jos, apoi s-a apropiat de băiat. Pe blat, lângă el, erau borcane cu gem, dulceață și nutella, așa că s-a aventurat cu o linguriță în ele.

      — Știi, mă simțeam mai bine ieri când mă îmbrățișai și găteam, spune Jung Kook, fără să se uite la ea.

      Dar știa deja că rămăsese blocată cu lingurița în gură. De data asta și-a revenit mai repede și a lăsat lingurița pe blat, rezemându-și corpul de el și privindu-l. Trebuia să-și revină. Momentan dădea vina pe oboseală.

      — Vrei să o fac iar? întreabă blonda și își ridică o sprânceană.

      — Mhm, spune șatenul zâmbind și o privește scurt. Știu că și ție ți-a plăcut să mă ții în brațe, îi face cu ochiul și întoarce clătita.

      Ye Eun roșește ușor și își mușcă buza, gândindu-se la ce să facă. Seara precedentă fusese ceva diferit, o făcuse mai mult sub glumă și erau și prietenii lor în cameră. Dar acum erau singuri și atmosfera era ușor sufocantă, cel puțin pentru ea. Însă, ușor, ușor, s-a apropiat de el și l-a îmbrățișat pe la spate, dar nu la fel de strâns ca data trecută. Își pierduse încrederea și nu era sigură de acțiunile ei. În momentul în care mâinile ei i-au atins pielea băiatului, amândoi au simțit fiori ciudați răspândindu-se în întregul lor corp.