Break her walls; jjk | highschool au

34

      Următoarea zi, primul care s-a trezit a fost Jung Kook. Blonda încă îl ținea de mână și dormea cu capul pe pat. A oftat la priveliștea din fața lui și s-a mișcat puțin, însă a scâncit. Îl durea rana de pe spate, care era destul de adâncă. Din câte a înțeles a fost vorba de un ciob destul de mare care a ajuns adânc în spatele lui. A rămas în poziția în care era și a privit-o pe Ye Eun cum dormea nemișcată. A început să îi mângâie mâna cu degetul său mare și nu-i venea să creadă că ea chiar se afla acolo în acel moment. Accidentul părea ca un coșmar, dar faptul că ea era acolo, lângă el, îl făcea de zeci de ori mai bun. Nu voia să își imagineze cât de incomod era să doarmă așa, dar a decis să o lase să de odihnească, mai ales că nu știa când a adormit. Totuși, fata nu a mai dormit mult. Ușor, ușor, a dechis ochii și și-a ridicat capul de pe pat. S-a strâmbat și și-a dus mâna la gât, simțind durerea de la dormitul în acea poziție ore bune.

      — Știu că ți-am spus să nu pleci de lângă mine, dar nu credeam că o vei lua atât de în serios. Dacă voiai să dormi, puteai să te duci pe canapea sau să te pui lângă mine, spune acesta și îi zâmbește.

      — Am adormit doar, nu mi-am dat seama cum și când, spune fata și își dă ochii peste cap, amuzată.

      — Curând o să vină o asistentă să îmi aducă de mâncare și să-mi verifice starea probabil. Dar momentan mi-e sete și am nevoie și la baie. Ești drăguță să mă ajuți? întreabă șatenul și zâmbește inocent.

      Desigur că Ye Eun nu stă pe gânduri și se ridică rapid, dându-i apă și ajutându-l să bea. L-a ajutat mai apoi să meargă la baie, lucru care a durat mai mult, deoarece trebuia să îi susțină greutatea pe care nu avea voie să o lase pe piciorul afectat. Câteva zeci de minute mai târziu a venit o asistentă și i-a adus mâncarea, verificându-i și starea în același timp, așa cum a zis și Jung Kook că se va întâmpla.

      — Domnul doctor Monroe va trece în aproximativ o oră pe la tine, alături de părinții tăi și va fi discutată starea ta în totalitate și externarea, spune asistenta și îi zâmbește amabil. Apropo, am trecut aseară înainte să-mi termin tura, pentru că am fost trimisă să verific dacă ai plecat, dar am văzut cât de drăguți arătați și mai ales că dormeai, așa că am zis să nu stric momentul, continuă și îi face cu ochiul fetei, apoi iese din salon.

      Așa cum a zis asistenta, doctorul a venit împreună cu părinții băiatului. Au vorbit de starea lui în prezența acestuia și apoi au mers să vorbească despre externare, care avea să fie peste o săptămână, dar avea să se prelungească dacă apăreau probleme. Părinții acestuia s-au întors după puțin timp, iar Ye Eun a decis să meargă la apartamentul băiatului să facă un duș, să se schimbe și să stea întinsă în pat pentru câteva minute, oricât de tare ar fi vrut să rămână cu șatenul. Voia să le dea totuși puțină intimitate lui și familiei lui. Urma să se întoarcă oricum.

      Între timp i-a informat și pe ceilalți de starea lui și a spus că nu e sigură când se va întoarce acasă, dar până ce șatenul nu era cel puțin externat, nu avea să o facă. A stat puțin și cu Yong Jin, care se trezise înainte ca ea să plece. Și cam așa și-a petrecut toată săptămâna, până la externat. Rămânea toată noaptea cu Jung Kook, în spital, datorită asistentei îngăduitoare, care nu le spunea nimic, dimineața îl ajuta cu ce avea nevoie, apoi mergea înapoi la el în apartament, își făcea rutina, făcea un duș, se schimba, vorbea puțin cu Yong Jin și se întorcea la el. Totuși, fratele ei nu a rămas atât de mult timp cu ea acolo, deoarece a considerat că nu avea nevoie de el, pentru că își petrecea toată ziua la spital. Desigur că și părinții lui făceau același lucru și au rămas până la ziua externării, iar apoi s-au întors în Coreea. Oh, și să nu o uităm pe Kim, pe care Ye Eun nu o suferă deloc. Era și ea acolo, zilnic, încercând să îl ajute pe Jung Kook, dar blonda era mereu cu un pas înaintea ei, mai ales că ea trebuia să meargă la liceu, să-și facă și temele sau să și învețe.