Linnea //2017

Cap 58. Cum crezi că se simte un nebun știind că nebuna lui suferă ?

,, Cum crezi că se simte un nebun știind că nebuna lui suferă ? "

      Spre surprinderea mea, ieri nu am fost nici certată, nici pedepsită de câtre părinții mei din cauza așa zisului meu incident cu spartul oglinzii. Bineînțeles că am luat vina asupra mea ! Ce era să zic ? Că Andreas a avut o criză de gelozie și a decis să-și descarce nervii pe ea ? Nu. Normal că nu ! Așa că, am inventat o poveste cum că am vrut să fac curat și ,, din greșeală " am dat cu un scaun în oglindă. Bineînțeles, am șters urmele de sânge și am aruncat cioburile. Nu am fost certată pentru asta, dar am fost pentru că nu am stat în pat și nu-mi las piciorul să se vindece complet.

      În momentul acesta, sunt pusă în fața unei alegeri ce îmi poate schimba ziua : paste chinezești sau sushi ? Mult prea greu de ales ! În cazuri asemănătoare, sfârșesc prin a comanda amândouă felurile plus încă câteva, sau să nu iau niciun fel și să-mi fac singură de mâncare.

     Sinceră să fiu, aș avea poftă de ceva sănătos și dulce în momentul acesta. Ca de exemplu : salată de fructe !
Nu este prea complicat de făcut și plus de asta, m-am săturat să stau până la ora asta pe canapea. Este ora cinci și zece minute după-amiaza, iar eu nu am făcut nimic în afară de a citi câteva reviste de modă.

     Mă ridic de pe canapea și mă îndrept șchiopătând spre bucătărie. Deschid frigiderul și observ că avem îndestul de multe fructe pentru a face o porție mare.

Îmi simt telefonul cum vibrează în mână, iar pe ecranul său scrie numele lui Andreas.
Oftez lung și ezit să-i răspund. Nu l-am iertat, dar cred că el nu este la curent cu asta. Pun telefonul pe masă lăsându-l să vibreze și încep să scot fructele. După ce le spăl, încep să le tau în cuburi.

Telefonul nu încetează din vibrat nici după zece minute în care am tăiat o mare parte din fructe. Deja începe să mă enerveze. De ce dracu nu renunță dacă vede că nu răspund ? Poate că până la urmă o să-mi calc pe orgoliu și o să-i răspund și nu vreau asta. Nu și de data asta. Să fiarbă și el cât timp am făcut-o eu.

După încă câteva minute, am avut proasta idee de a curăța lama cuțitului cu mâna, iar asta a rezultat o tăietură destul de urâtă. Las cuțitul să cadă jos și apăs repede pe rană în timp ce scot câteva înjurături. Asta îmi mai lipsea ! Un picior și o mână bandajată. Ce mai lipsește ? Haide, vreau să aflu ! Cred că în curând o să-mi rup și gâtul !

Văzând telefonul care vibrează din nou, nervii mei sunt întinși la maxim și decid să-i răspund :

— Cei ? Țip nervoasă.

— Ce naiba faci cu telefonul ăla ? Încerc să dau de tine de aproape o jumătate de oră ! Țipă și el din celelalt capăt al firului. Și unde ești ?!

— Pe dracu fac cu el ! Sunt la dracu acasă, vii și tu ? Îl întreb în continuare nervoasă și scoțând un gemăt de durere.

— Ce se întâmplă cu tine, femeie ?! Iar ești căpoasă și obraznică ? Ești în perioada aia a lunii sau care este problema ?

— Mă lași ? Ce treabă ai cu mine ? Vezi că poate te prinde iubițica ta că vorbești cu mine și după nu o să te mai satisfacă luni bune ! Eu nici atât... Mă strânb eu.

— Gata, până aici, vin la tine. O să văd cu ochii mei ce dracu este cu tine ! Înțeleg că ieri am greșit, dar nu cred că este cazul să fii atât de obraznică !

— Nu sunt acasă ! Îl mint eu încercând să par calmă.

— Zi-mi unde ești