Linnea //2017

Cap 59. Știi unde ți-ar sta bine așa ?

         ,, Știi unde ți-ar sta bine așa ? "

După ce îmi simt mâna bandajată, îmi iau mâna de la ochi și îi deschid. Andreas este în continuare în genunchi, dar stă cu mâinile în sân și serios. Ce mai este acum ?

— Mulțumesc, rostesc eu cu o voce și față de copil.

Îmi scot și buza de jos încercând să par cât mai drăguță și să-mi mai diminueze din vorbele ce sunt pe cale să le încasez.

— Linnea, fii atentă la mine că vorbesc serios ! Dacă o singură dată mai ești neatentă și suporți astfel de consecințe, o să te dezbrac, te pun pe genunchii mei și o să te bat la fund ! Dar nu o să fie o bătaie de aia dureroasă, ci excitantă ! Nu am degând să-ți dau nimic în afară de palme, mai ales un orgasm ! În locul tău, aș fii mai atent !

Îmi dau ochii peste cap.

— Oh, te rog ! Ție ți se scoală doar văzându-mă mergând ! Nu cred că dacă m-ai vedea în pielea goală și ți-aș cere să facem sex tu nu ai accepta, mă strâmb eu.

      — Ba da, aș face-o ! Rostește el hotărât.

   Ridic o sprânceană.

       — Cu mult efort...

     Îl privesc suspicioasă. Acesta își cam pierde din horărâre și devine ușor bulversat. Asta mă amuză, dar încerc să maschez asta.

     — Și cu ceva foarte rece în zona aia, înghite el în sec.

     Privesc câteva secunde tavanul după care îmi apropri fața de a lui. Eu fiind serioasă, iar el ușor bulversat. Ce îmi place când este așa ! Atât de... satisfăcător !

       — Tocmai te gândești la mine în postura aia ? Îl întreb suspicioasă.

        — Poate, îmi răspunde el începând să fie amuzat.

    Pufnim amândoi în râs, iar eu mă las pe spate. Se ridică din genunchi și se așează lângă mine. Mă trage spre el, iar eu îmi pun picioarele peste ale lui.

     — Bine... cred că nu este cea mai reușită amenințare, rostește el zâmbind.

      — Cred că ar fi fost o pedeapsă pentru tine ! Râd eu.

     Andreas își dă ochii peste cap, iar eu îmi pun capul pe pieptul lui.

— Te doare ?

— Nu ca înainte, dar este în regulă. Îi răspund ridicându-mi privirea și zâmbindu-i.

— Trebuie să-ți pun o interdicție de a te apropria de bucătărie ?

— Îmi gătești tu ?

— Sunt sigur că aș face-o mai bine decât tine ! Râde el. Dar da, îți gătesc orice vrei, însă după asta trebuie să înveți la mate fiindcă mai ai puțin și dai bacul !

Bacul. De ce trebuie să-mi reamintească de el ? Îmi vine să urlu știind că peste aproximativ două luni trebuie să dau examenul acela nenorocit și este posibil să nu-l iau !

— De ce trebuie să-mi reamintești ? Îl întreb privindu-l printre gene.

— Fiindcă este important !

Nu îi spun nimic doar îi scot limba și mă strâmb ca un copil mic, iar el pufnește într-un râs zgomotos. Râsul său minunat îmi face corpul să vibreze. Îmi umezesc cu limba buza de jos după care mi-o mușc senzual analizându-i pentru a nu știu câta oară chipul. De parcă ar deveni mai puțin perfect. După ce se oprește din râs, își umezește și el buza inferioară și își pune o mână de după ceafa mea. Își lipește încet buzele de ale mele, iar cealalaltă mână și-o pune pe fundul meu. Îmi strânge cu putere una dintre fese, iar asta scoate un gemăt zgomotos de la mine.