Epilog.

9.2K 736 154
                                    


Lunile trecură repede. Nici nu-mi imaginam că o să ajung până în acest punct cu Andreas. Ne-am căsătorit, ne iubim pe zi ce trece mai mult, avem o fetiță împreună - Skylar - și o viață minunată. Andreas este, ca un fiu pentru mama, mai ales când a aflat de pasiunea lui de a găti. Tata s-a îmbătat în sfârșit cu femeia tinereții și a visurilor lui, iar acum am familia iubitoare ce mi-o doream din todeauna.

Andreas este foarte fericit din cauza că avem o fată, dar bineînțeles că nerodul mai vrea copii ! Cică cel puțin unul, ca să aibă Skylar cu cine să se joace. Eu i-am spus că se poate juca cu Andreea - fata lui Alex și a lui Medi - dar el tot mai vrea un băiat și, sincer ? Nu mă deranjează asta. Să fii mamă este un sentiment unic !

— Andreas, ce tot faci ? Îl întreb când acesta își freacă obrazul de al meu, ca un copil mic.

— Ești soția mea ! Nu am voie ?

— Este dimineață și cred că ar trebui să o hrănesc pe Skaylor deci, dacă îmi dai voie... Chicotesc eu.

— Cred că doarme. Te poți ocupa de mine mai întâi !

Îmi dau ochii amuzată peste cap, iar el își unește buzele cu ale mele. Îi răspund la sărut, dar nu pentru mult timp fiindcă îl îndepărtez.

— Nu doarme ! Stă doar în pat așa că, du-te și adumi-o !

Andreas își dă ochii peste cap, după care îndepărtează cearceaful de pe el și coboară din pat. Cu toate că l-am văzut gol de nenumărate ori, nu pot să nu mă gândesc la tot felul de fantezi văzând cum materialul boxerilor săi se mulează pe ,, prietenul său " ce stă într-o strânsoare mult prea mare. O fii din cauza că sunt doar într-o pereche de lenjerie pe mine și un tricou, iar acum mâteva momente mâinile sale îmi cutreierau corpul ?

Acesta se întoarce cu micuța noastră în brațe care pare că are chef de joacă dist de dimineață.

Mă ridic în șezut și îmi întind mâinile, ca s-o pot lua în brațe. Andreas își dă cu mâna prin părul deja mult prea mare - nu am spus că nu-mi place - după care se pune la locul său.

      — Știi ce este mâine, nu ? Îl întreb zâmbind.

   Mă întind după sticla de pe micul dulap de lângă pat unde am pus-o acum cinci minute. Trebuie să aibă o temperatură potrivită acum.

     — Cum aș putea uita de aniversare fiicei mele ? Mă întreabă lăsâd-i un sărut pe obraz lui Skylar.

      — Deja un an... Îți vine să crezi ?

       — Sincer să fiu, mie tot nu îmi vine să cred că s-a întâmplat asta ! Chicotește el.

        — Eu nici atât...

       — Fata noastră crește, oftează el trist. Deja o și văd mâine aducând-l pe iubitul său acasă să mi-l prezinte

        — Deja te și văd plângând la nunta ei ! Râd eu.

        — De parcă tu nu ! Râde și el.

        — Asta este adevărat, dar până la urmă tot bebelușul meu mic și pufos rămâne !

     Acesta chicotește amuzat, după care îmi sărută lung fruntea.

     — Știi că sunt mândru de tine, nu ? Mă întreabă privindu-mă în ochi. Ești femeia visurilor mele și a vieții mele ! Plus de asta, mama copilului meu. Te iubesc atât de mult, iubito !

      Îl privesc cu toată iubirea pe care i-o port, după care îmi lipesc încet buzele de ale sale. Bărbatul ăsta poate fii mai minunat ? Poate fii mai perfect ?

    — Și eu te iubesc, dragule, îi mărturisesc printr-o șoaptă.

    Îmi sărută din nou fruntea, după care mă trage la pieptul său și își întinde degetul lui Skylar. Aceasta i-l cuprinde cu toată mâna sa micuță, iar Andreas începe să se joace cu ea.

    Acesta este tabloul unei famili reușite. Doi oameni care au trecut prin atâtea, doi oameni care au suferit din cauza altor persoane, doi oameni care au luptat pentru iubirea lor și până la urmă, au realizat ceva. Un copil. Și-au dat seama că iubirea învinge mereu și că dacă este mare, nimic nu este imposibil.

    Mă bucur că Andreas a luptat pentru mine, iar eu pentru el. Nu regret nimic. Am parte de ceva mult mai bun decât îmi imaginam și asta îmi încântă inima. Pentru aceste două ființe minunate o să trăiesc eu. Pentru aceste două ființe minunate o să-mi dau chiar și viața dacă este nevoie fiindcă, soțul și fiica mea sunt totul pentru mine și știu că la rândul lor, eu sunt totul pentru ei.

 

Sfârșit.

Linnea //2017Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum