Căsătorie aranjată

17. Confirmarea

- Nu ştii cât de tare mă dor aceste cuvinte. Unde a rămas iubirea pe care mi-o purtai doar mie? Unde?
- Nu mai țipa. Ne poate auzi cineva.
- Să mă audă. M-am săturat să mă ascund.
- Şi de ce nu te arăți atunci? De ce nu-i spui în față lui Christian cine eşti cu adevărat?

Mă uit în ochii săi foarte pătrunzător şi uşa se deschide. Santa intră şi îi trage o privire urâtă lui Luis.

- Vă caută domnul Christian, doamnă Aimee.
- Unde este?
- În sufragerie.
- Imediat vin.

Ies pe uşă şi las discuția cu Luis neterminată. Intru în sufragerie şi îl găsesc pe Christian la masă. Mă aşez lângă el şi aştept să fim serviți.

- Unde erai?
- În camera mea.
- Am fost şi nu erai acolo.
- Atunci cred ca am fost la bucătărie.
- Nici acolo nu erai.
- Am fost pe terasă. Mulțumit?

Martha şi Santa încep să servească prânzul şi când platourile sunt puse pe masă spun:

- Eu nu mănânc aşa ceva.

Termin de spus şi fug afară. Trag aer în piept şi îl expir. Christian vine lângă mine şi simt cum amețeala mă cuprinde. Văd negru în fața ochilor şi sunt prinsă de două brațe.

* Christian

O văd pe Aimee cum fuge de la masă şi mă duc după ea. Ceva are de câteva zile. Mi-a spus Martha, dar nu am vrut să cred. O găsesc afară şi mă apropii de ea. O vedeam cam palidă şi cum răsuflă greu. Mă duc lângă ea şi imediat leșină. O prind în brațe şi încep să strig după Santa şi Martha. O aşez pe pat şi aştept să vină doctorul pe care l-am sunat mai devreme. O trag de mână pe Martha şi ies afară din cameră.

- A câta oară este când leșină? Nu te uita la mine. Ştiu că îți spune tot.
- A mai făcut-o de câteva ori.
- Câte zile are de când este aşa?
- Două săptămâni.
- La naiba. Dacă are ceva nu o să mi-o iert niciodată.

Doctorul apare cu Gabriel şi intră în camera lui Aimee.

- Mulțumesc că ai adus doctorul.
- Este bine doamna Aimee?
- Nu ştiu. Din câte am înțeles are câteva zile de când leșină şi îi este rău. Cum de nu mi-am dat seama? Sunt un prost.

......................................................

Cu greu mă trezesc şi observ că un doctor este lângă mine. Îl caut în cameră pe Christian şi nu îl găsesc.

- Cum vă simțiți?
- Unde este Christian?

Doctorul se duce la uşă şi îi văd pe Christian şi Luis stând acolo. Christian intră şi vine lângă mine.

- Ce are?
- Mai bine să vă spună doamna. Este datoria ei.
- Ce?

Mă uit la doctor şi îmi pun mâna pe burtă. Aprobă uşor din cap şi simt cum un sentiment plăcut mă cuprinde. Christian nu înțelegea nimic şi părea derutat. Dar realizez că nu puteam să-i spun.

- Nu am nimic. Din cauza unui aliment mi s-a făcut rău, dar mi-a dat domnul doctor nişte pastile. Ar trebui să le iau. Îmi aduci un pahar cu apă?
- Imediat.

Mă sărută pe frunte şi iese pe uşă. Rămân cu doctorul şi se uită ciudat la mine.

- De ce nu i-ați spus?
- O voi face la momentul potrivit. Vreau să contez pe discreția dumneavoastră, vă rog.
- Bine.

...

- Ai stat toată ziua cu mine. Du-te să te odihnești.
- Nu vreau să te las singură.
- Voi fi bine. Răul a trecut.
- Te deranjează prezența mea?
- Nu. Dar mi-e milă de corpul tău. O să înțepeneşti acolo pe scaun.
- Atunci o să-mi fac loc lângă tine.

Se pune lângă mine şi mă privește în ochi.

- Când te-am văzut leșinată m-am gândit la ce este mai rău. Nu vreau să te pierd. Eşti tot ce am mai scump pe lume. Dacă tu pațeşti ceva viața mea nu mai are sens. Te iubesc Aimee.

Mă apropii de el şi îl sărut ușor pe buze. Rămâne mirat şi din nou îmi lipesc buzele de ale sale. Îmi corespunde imediat şi pot să simt cum inima sa o ia la goană.

- Pentru ce a fost asta?
- Să spunem că este premiul pentru toată grija pe care ai avut-o cu mine.
- Vrei să te cred?
- Nici eu nu mă cred când spun asta. Sunt soția ta. Este normal să fac asta.
- Tu mă urăşti Aimee.
- Eu te iubesc Christian.
- Poți s-o mai spui odată?
- M-ai auzit foarte bine. Nu mă întreba pentru că nici eu nu ştiu cum s-a întâmplat. Încep să mă îndrăgostesc de tine.
- Spune-mi că nu mă minți.
- Crezi că aş minți cu aşa ceva? Este adevărul.
- Nu ai idee cum mă simt acum că aud asta.
- Dar vreau să o luăm ușor.
- Am tot timpul din lume. Dar mă tot întreb un lucru.
- Ce?
- Ce simți pentru celălalt? Ce simți pentru Luis?
- Nu-ți pot răspunde.
- Şi de ce nu?
- Pentru că nu-ți va plăcea răspunsul.
- Îl iubești?
- Inima mea este împărțită în două părți. Luis a fost prima mea iubire. L-am iubit mult. Încă o fac, dar este o diferență mare față de cum era odată. Acum ai apărut tu şi ai intrat în inima mea. Acum tu te lupți cu el pentru a rămâne stăpân.
- Şi care sunt şansele ca eu să rămân acolo şi el să dispară definitiv?
- Unele foarte mari. Am nevoie de timp. Atât îți cer.
- Şi de unde voi şti că ai ales?
- Atunci îți voi demonstra acest lucru. Deşi este ceva ce mă leagă de tine pentru totdeauna.
- Căsătoria?
- Pe lângă asta. La momentul potrivit îți voi spune. Vreau să o luăm ușor. Vreau ca tu să devii cel care erai până în ziua nunții. Vreau să fii acel tip visător care crede că iubirea îi este corespunsă. Spre deosebire de atunci, acum simt multe pentru tine.
- Este o nebunie.
- Nebunie este ce mă faci tu să simt.