Căsătorie aranjată

85. Indicațiile

* Eduard

- Bună ziua.
- Bună ziua.
- De la agenția de poliție.
- Cu ce vă pot ajuta?
- Cu multe.
- Cum ar fi?
- Domnul Giuliano pe care dumneavoastră îl reprezentați.
- Nu ştiu despre ce vorbiți.
- Ştiți foarte bine. Vă sfătuiesc să contribuiți cu noi dacă nu vreți să aveți probleme.
- Şi cu cine am onoarea?
- Eduard Hotton, vă rog să mă însoțiți.
- Şi dacă nu vreau să merg cu dumneavoastră?
- Am deja un mandat. Nu aş vrea să-l folosesc.

......................................................

* Christian

Primesc un telefon şi răspund.

- Eduard...
- L-am găsit.
- Pe Giuliano?
- Nu, pe tipul care îl reprezintă.
- Şi?
- Este dispus să contribuie. Cu ajutorul lui şi a lui Sam îl putem găsi.
- O veste bună după atâtea zile.
- Te aştept la secție?
- Plec imediat.
- Unde eşti?
- Tocmai am luat copii de la şcoală. Îi duc acasă şi vin spre tine.
- Te aştept aici.
- Bine.

Pun telefonul pe scaunul din dreapta mea şi pornesc mașina.

- Puneți-vă centurile.
- Putem merge să o vedem pe mama?
- Vreți să mergeți?
- Ne este dor de ea.
- Mâine o să mergem. Acum vă duc acasă şi după mă duc să mă întâlnesc cu unchiul Eduard.
- Putem merge şi noi?
- Nu.
- De ce?
- Pentru că sunteți încă copii şi nu este un loc pentru voi.
- Dar unde vă întâlniți?
- Cam multe întrebări. Centurile.

Pornesc spre casă şi în cinsprezece minute ajung. Mănânc cu copii şi îmi iau din nou cheile. Pornesc spre secție şi mă opresc la un semafor. Dau drumul la muzică şi se pare că era favorita mea. Aştept să se facă verde şi mă gândesc la starea lui Aimee.

Ajung la secție şi intru în biroul lui Eduard. Se ridică de pe scaun şi dau mâna cu el.

- Credeam că nu mai ajungi.
- Am stat la masă cu cei mici. Ce veşti ai pentru mine?
- Azi urmează să mă întâlnesc cu Sam. O vom cerceta în libertate.
- Şi tipul de care mi-ai vorbit?
- Urma să se întâlnească în seara asta cu unul din oamenii lui Giuliano la restaurantul din centru. Îi vom pune un microfon şi îl urmărim pe cel cu care se întâlnește.
- Bună idee.
- Să speram că nu se prinde. Timpul trece şi el încă nu este după gratii.
- Abia aştept să-l văd acolo.
- Şi eu la fel.
- Asta este tot?
- Willy a spus că nu mai poate amâna plecarea. Are avionul la sfârșitul săptămânii.
- Deci pleacă până la urmă.
- Aşa se pare. E greu să iubești pe cineva şi să nu poți fi cu acea persoană.
- Ştiu sentimentul.
- Era un băiat bun pentru Spencer.
- Şi Toby este. Contează doar ca ea să fie fericită.
- Aşa este.
- Pot ajuta cu ceva?
- Nu cred. Dacă aflăm unde este Giuliano, tu vei fi primul care află.
- Bine. Atunci plec.
- Unde te duci?
- La spital. Doctorul vrea să vorbească cu mine.
- E de rău?
- Nu ştiu. Sper să nu. Îmi este de ajuns cu ea în comă.

.....

- Martin?
- Hei...
- Tu m-ai chemat?
- Da.
- Este bine Aimee?
- Starea lui Aimee este la fel. Am vrut să vorbim de sora mea. Va ieși în libertate?
- Da. Va fi judecată în libertate. Va ieși sub cauțiune. Nu-ți fă griji.
- O să mă ocup eu de ea.
- Nu ai ce să-i faci. Este suficient că stă acolo închisă.
- Legat de Aimee, la analize a ieșit ceva ciudat.
- Cum ar fi?
- Nu aş şti să explic. Medicii încă se uită peste rezultate.
- Se va trezi?
- Sau va muri.
- Ce?
- Rapoartele au luat-o razna. Este ca şi cum s-ar zbate între viață şi moarte. Este ca şi cum ar decide dacă se întoarce sau se duce pentru totdeauna.
- Deci nu este explicație?
- Nu.
- Te rog să mă ții la curent.
- Aşa voi face.

Plec de la spital şi pornesc spre penitenciar. Trebuie să o văd pe Sam. Ajung şi mă așez jos.

- Încă o vizită. Cărui motiv se datorează?
- Vreau să ştiu unde este Giuliano. Eşti singura care îmi poate spune.
- Şi de ce aş face-o?
- Pentru că doar aşa poți ieși de aici. Măcar atât să faci după ce ai băgat-o în spital.
- Cum se simte?
- Trăiește. Este în comă.
- Îmi pare rău.
- Spune-mi unde este.
- Bine, o voi face. Până la urmă şi el trebuie să plătească. De ce să o fac doar eu?
- Te ascult.
- Giuliano are o casă păzite de mulți oameni. Toți sunt înarmați. Este undeva la ieșirea din vest a orașului. Este o zonă nu prea populată unde îşi permite să se ascundă.
- Îmi poți da adresa?
- Nu o ştiu. Oricum este drumul principal. Vei da de o pancardă ce-ți va arăta trei direcții. Două din ele au nume. Te iei după cea care nu are.
- Ca în filmele de groază.
- Cam aşa este. Mergi două minute şi vei da de casă.
- Te va căuta Martin. Vei ieși de aici cât de curând.
- Serios?
- Da.
- Mulțumesc.
- Te las. Trebuie să plec. Am ceva de rezolvat cu Giuliano.
- Nu te duce singur. Este periculos.
- Ştiu să am grijă de mine.

Mă ridic de pe scaun şi plec. Urc în maşină şi mă opresc la un semafor. Îmi sună telefonul şi răspund.

- Eduard?
- A mărturisit. În câteva zile toți banii vor fi restituiți proprietarului.
- Vorbeşti serios?
- Da.
- Cum ai reușit?
- Fac parte din justiție. Dovezile au fost trimise unui judecător şi a dat verdictul. Toți banii pe care Giuliano ți i-a furat vor ajunge din nou în conturile firmei. Am vorbit cu Willy. El se va ocupa de tot.
- Măcar o veste bună primesc şi eu în ultima perioadă.
- Toate se vor rezolva. Ai să vezi.
- Sper. Vorbim mai târziu.

Se face verde şi închid telefonul. Pornesc şi mă iau după indicațiile primite de la Sam. Trebuie să rezolv eu singur această problemă. Asta este între mine şi Giuliano. Ştiu că îmi pun viața în pericol, dar doar aşa pot să o răzbun pe Aimee. Giuliano vă plăti pentru ce i-a făcut lui Aimee.