35.Nu este adevarat..nu poate fi

2.7K 214 15
                                    

Ascultati melodia din descriere atunci cand cititi eu una asa mam inspiriat cand am scris❤
TYA POV :
Mă trezesc și observ ca sunt singura în camera iar totul este atât de liniștit. Ultimul lucru pe care mi-l mai amintesc este ca după ce am născut am leșinat. Copilul meu unde este copilul meu? Vreau sa mă ridic dar amețeală mă ia. Nu mă las și mă ridic coborând la parterul casei. Îi văd pe toți triști iar când mă văd pe mine parcă au împietrit....
T:-Unde este fetița mea? Vreau sa îmi văd micul îngeraș. (Le spun eu vesela dar în Acelas timp curioasă)
N:-Tya.....
T:- Deci unde este?
K:-Tya mai bine ai sta jos
T:-De ce mă simt bine doar vreau sa îmi văd fetița deci?
N:-Tya c-c-co-pi-l-ul nu a supraviețuit.
T:- Poftim? Lasă glumele Nick și spunemi unde este fetița mea!
K:-Tya Nick nu glumește este adevarat...Ai căzut pe scări ceea ce ția provocat nașterea iar fetița nu a supraviețuit ne pare rău......
Atunci parcă cerul mia căzut în cap și filmul mi sa rupt....

KYRA POV :
O văd pe Tya Cum incremeneste iar apoi lacrimi îi apar pe față
T:-Fetița mea....Scumpa mea fetița!!!Nu poate fi adevărat vreau sa o văd mințiți doar ca sa o luați de lângă mine vreau sa o văd!!!!!!!!!
O văd pe Tya Cum începe și urla și sare spre Nick care și el e distrus dar ce îl distruge mai tare este sa o vadă pe Tya în starea asta. Zack împreună cu Daniell o țin pe Tya care începe sa stare e zbată și sa urle ca vrea sa își vadă fetița. Sonia îi duce pe copii în camerele lor fiind speriați de propria lor mamă. Îl văd pe doctorul Criss Cum se îndreaptă spre Tya cu o seringă în mână. După Tya adoarme dintro data însemnând ca ia dat un calmant. Aceasta veste pentru ea a fost ca un trăsnet nu știu cum va trece peste mai ales ca ea e așa emotiva.

TYA POV : Mă trezesc în dormitor cu o mare durere de cap....apoi îmi amintesc ce tocmai mi sa spus. Nu poate fi adevărat scumpa mea fetița... lacrimi îmi apar pe chip iar ghearele își fac apariția. Sar pe geam și aterizez cu ușurință la sol. Alerg spre cel mai apropiat copac și îl smulg din rădăcini rupându-l în doua. Apoi merg la următorul făcând Acelas lucru. Încep sa urlu sa audă toți durerea din sufletul meu golul care nimeni nu va putea vreodată sa mil umple.

NICK POV :
Aud un urlet care mia dat fiori iar acel urlet poate fi produs doar de o singura persoana...Tya. In acest urlet sa simțit durerea și momentul greu prin care trece. Alerg spre ea și observ Cum începe sa distrugă totul în calea ei. Ajung la ea și o strâng tare în brațe apoi în șoptesc :
N:-Știu ca e greu...și mie îmi este greu te rog revinoti petru mine pentru Lusy și Ianis pentru familia noastră.
T:-Si cu copilul meu Cum rămâne??!!!El nu face parte din familie?? El nu avea dreptul la viață!???!!!!???
Urla Tya la mine apoi mă împinge în cel mai apropiat copac vine spre mine nervoasa vând sa mă atace. Dar se uita în ochii mei apoi se abține.
T:-Vreau sa îmi văd copilul!!! Altfel voi distruge totul pana îl voi avea în brațele mele.
O cred în stare și de aia am sa o duc la copil. Coboram în subsolul casei în camera frigorifică unde micuțul trup al fetiței se odihnește.

TYA POV :
Îl urmez pe Nick în subsolul casei și ajungem într-o camera frigorifica. Acolo intrun patut micuț se odihnea micuțul trup al unui copil....a micuței meu fetițe.
Mă apropii ușor iar lacrimile își fac simțită prezenta pe obrajii mei. Când ajung lângă pătuț o iau ușor în brațe. Este atât de rece și micuța.....este atât de nevinovata și nici măcar nu a avut vreo șansă la viață. Încep sa plâng apoi mă apropii ușor de chipul ei și îi las un sărit pe frunte. O lacrima de a mea îi aterizează pe obrăjorul ei.
Micuța mea prințesa trezește mami e aici lângă tine. Trezeștete micuța mea. Îmi închid ochii apoi când îi deschid mi se luminează în încep sa spun : "Trezeștete micuța mea....ia din puterea mea și trezeștete fi alături de mine. Trezeștete" Închid iar ochii apoi când îi deschid revin la normal...mă uit la fetița mea dar fără nici un rezultat. Chiar dacă iam dat puțin din puterea mea nici măcar asta nu ăsta readuso înapoi la mine. Cad jos cu ea în brațele mele și încep sa plâng strângând micul corp la pieptul meu.

A special wolfUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum