A special wolf

21.Singuratate.Pericol

ROUSE POV :
Ma simt atât de singura si părăsită acum Melody va avea un copil care va fi al ei nu așa cum sunt eu sunt sigura ca nici nu ma caută defapt de ce ar cauta un copil care nici măcar nu este al ei.
MELODY POV :
De când a plecat Rouse nu mai am liniște Vlad încearcă sa ma calmeze dar nu pot sa fiu calma când știu ca fetița mea e afara unde tot felul de prădătorii umbla. Nu mi-aș imagina viața fără ea mai ales ca am crescut-o de mică ca si pe propria mea fetița. In seara asta voi pleca chiar eu in căutarea ei sunt dispusă sa merg prin toată lumea numai sa o găsesc teafără si nevătămată.
ROUSE POV :
Noapte e pe cale sa vina iar gândul ca sunt singura in aceasta pădure mare si straina ma omoară. Imi este dor de casa dar nu ma pot întoarce o sa ma învăț sa supraviețuiesc si singura altfel sfârșitul imi va fi aproape.
MELODY POV :
Noaptea sa lăsat iar gândul ca ceva rău i s-ar putea întâmpla nu imi da pace. I-l iau pe Vlad cu mine împreuna cu câțiva gardieni in caz de ceva sa intervină. Pornim spre pădurea renegaților sperând sa o găsim si sa fie bine altfel nu știu ce m-aș face dacă ar păți ceva cred ca nu as mai rezista sa pierd încă o persoana pe care o iubesc. Ii prind urma mirosului ei si alerg ca o disperata după acel miros simt ca sunt tot mai aproape dar instinctul imi spune ca ceva sa întâmplat cu ea.
ROUSE POV :
De când seara sa lăsat am încercat sa imi găsesc un adăpost dar degeaba noaptea ma prins iar monștrii care bântuie aceasta pădure au ieșit la suprafața. Simt cum sunt luată de gât iar viata imi este secata. Un nor negru de praf este înfășurat in jurul meu dându-mi seama ca este o umbra care încearcă sa imi sece sufletul. Mirosul mamei încep sa i-l simt in preajma mea dandumi seama ca moartea mea este tot mai aproape. Nu pot sa striga din cauza ca ramân fără aer lacrimi fierbinți imi inunda ochii care devin roșii de la lipsa oxigenului. Gândul ca voi fi lângă mama mea reala ma linișteste puțin dar apoi încep sa ma agit când imi dau seama ca Melody ar intra intr-o depresie care iar putea aduce si ei moartea.
MELODY POV :
O văd pe Rouse cum este suptă de viața de către o umbra iar acum in mintea mea se repeta povestea cu familia mea care și-au găsit sfârșitul tot uciși de către o umbra. Alerg spre ea si încerc sa o eliberez din strâmtoarea in care ii dar nu reușesc dar totuși i-am atras atenția umbrei care o eliberează si vine spre mine.
R:-Mami ai grija!!
O aud pe Rouse cum striga răgușită către mine dar degeaba umbra ma înșfacă si încerca sa ma ucidă dar nu ii iese deoarece odată ce ma privește in ochi imi da drumul apoi dispare ca prin minune. Ramân blocată încercând sa imi dau seama ce tocmai sa întâmplat dar strigătele Lu Vlad imi atrag atenția.
V:-Ești bine ?
M:-Da sunt bine...
Ma uit spre Rouse care aleargă spre mine cu lacrimi in ochi iar suspinele ei sunt tot mai clare.
R:-Imi pare rău ca am plecat așa de capul meu si imi pare rău ca te-ai pus in pericol pentru mine.
M:-Nu are de ce sa îți para rău mereu m-aș pune in pericol pentru voi pentru ca voi sunteți singura mea familie si singurii pe care ii iubesc.
R:-Si tote astea se vor schimba când se va naște bebe?
M:-Normal ca nu toți sunteți egali in inima mea pe toți va iubesc la fel de mult niciodată nu voi face diferențe indiferent ca sunt sau nu mama voastră naturală.
R:-Te iubesc si imi pare rău ca am plecat....
M:-Si eu te iubesc fetița mea