A special wolf

15.Cap

ANISIA POV:
Stau întinsa in pat si aștept ca micul dejun sa fie gata. Aud cum Lucass ma striga spunându-mi ca mâncarea este gata.
L:-Buna dimineata raza mea de soare.
A:-Buna dimineata
Viata mea parca se repeta mereu aceiași rutina același "Buna dimineata" același "Noapte buna" toate sunt la fel nimic nu este autentic ceva ce sa ma faca sa zâmbesc numai cand ma gândesc. Nu stiu de ce dar nu il simt pe Lucass așa cum l-am simțit pe Toni e diferit dar măcar el se poarta frumos cu mine.
Dupa ce termin de mâncat ma duc sus ma schimb într-un trening si hotărăsc sa fac un mic antrenament singura prin pădure. Sunt la abea prima tura de pădure si am obosit ceva nu e in regula cu mine Lupul meu e agitat dar nu o bag in seama si imi continui antrenamentul. Seara se lasa si in sfarsit fac si eu pauza de la sfârșitul antrenamentului așezându-ma liniștita la trunchiul unui copac. Ma las pe spate întinzându-ma pe iarba moale ce era sub mine observând frumoasa constelație de stele care lumina cerul alături de minunata luna apoi închid ochii si imi relaxez mischii lăsând vântul sa sune ca un cântec.
T:-E frumos asai?
Ma ridic speriata si il vad pe Toni langa mine stand calm si uitându-se la cer.
T:-Nu te speria nu am sa iti fac nimic am obosit de la atâta ura daca asta e alegerea ta am sa ți-o accept.
Stau si ma uit la el lacrimile apărându-mi pe fata gândul ca e langa mine ma linișteste si ceva se aprinde in mine atunci cand privirea lui cade pe mine.
T:-Tot așa frumoasa ai ramas păcat ca nu mai esti a mea poate acum as STI sa te prețuiasc mai mult.
Il iau in brațe ne mai putând sa ma abțin dandumi drumul la lacrimi. Ma simțeam atat de bine parca acum viata mea prinde un sens dar imi dau seama de ceea cea fac si ma retrag.
A:-Imi pare rau....trebuie sa plec.
Ma ridic si inima ma doare ca trebuie sa o fac dar nu mai pot sta in preajma lui ma doare prea tare. Alerg neștiind unde voi ajunge.
TONI POV:
Cand am văzut-o stand atat de liniștita nu m-am putut abține ai m-am alăturat si eu. Liniștea pe care mi-o oferea era inexplicabila imi era dor de asta. O vad cum se ridica speriata cand ma vede dar sincer am obosit de la atâta ura nu o pot urâ e totul pentru mine chiar daca e cu altul eu tot inca o mai iubesc. O vad cum lăcrimează apoi ma ia in brațe si ramân șocat la gestul ei nu ma abțin si o iau si eu in brațe dar imediat dupa asta se rodica spunând ca ii pare rau apoi pleacă neștiind nici ea unde. Sunt hotărât sa o urmăresc iar in caz de ceva am sa intervin pana atunci am sa stau in umbra ei.