Un blestem și o Minune

Capitolul 41

Continuarea:

  Oare ce a vrut să spună cu: " Vreau să fie fată"? Fug repede în cameră și închid ușa după mine, mă așez la marginea patului și mă tot întreb ce a vrut să spună!
  Oare..dar nu se poate, William este steril, nu cred că mi-ar face asta! Dar este imposibil!!  Nu se poate așa ceva!! Dacă mă agit degeaba? Dacă este o neînțelegere ceea ce cred eu acum? Dar dacă este adevărat? Nu vreau să mă mai gândesc!!! Îmi vine să plâng, îmi vine să urlu de nervi! Să țip!
Îl văd pe William intrând în cameră, închide ușa și îmi zâmbește. Mai bine mă prefac că nu știu ca să văd dacă-mi spune ceva! Îi zâmbesc și după intră în baie!

Este 21:15, mă așez în pat și deschid televizorul, văd că tocmai a început o emisiune tv despre cuplurile care nu se înțeleg! După 2-3 minute vine Will și se așează lângă mine. Mă privește insistent, dar eu mă prefac că nu-l văd.

- De ce te uiți la chestiile astea? Mă întreabă el.

- Fiindcă sunt interesante! Spun eu concentrată pe emisiune.

- Tu nu ai ceva să-mi spui? Întreb eu concentrată la televizor.

- Nu! Spune el.

Închide televizorul, nu apuc să mă întorc cu fața la el, căci mă prinde într-un sărut lung și apăsat, mă las dusă de val pentru câteva secunde și după realizez că încă sunt supărată, într-o secundă îmi trec mii de lucruri prin cap precum că ar avea altă femeie, sau că mă înșeală... O lacrimă îmi alunecă pe obraz, iar eu întrerup sărutul. Mă ridic în fund pe pat și îmi șterg lacrimile, Will se uită la mine confuz și mă întreabă:

- Ce ai pățit?

- Nimic! Spun eu pe un ton lăsat, mai mult în șoaptă.

- Mă iei de fraier? Mă întreabă el serios.

- Nu chiar! Spun eu uitându-mă în jos.

- De ce te conporți așa? Întreabă el în timp ce-și pune mâna pe umărul mea vânăt.

- Nu mă mai atinge!! Spun eu pe un ton ridicat.

- Spune-mi, ce ai?! Întreabă el.

- Nu vreau! Spun eu în timp ce mă așez la marginea patului.

- Dacă nu-mi spui mie ce ai, cui îi spui? Întreabă el.

- Nimănui! Țin în mine! Spun eu.

- Dar ce ai?? De ce te comporți așa fără motiv? Întreabă el și își pune mâna pe piciorul meu.

- Nu mai ai dreptul să mă atingi! Spun eu în timp ce mă ridic din pat.

- Deci, să înțeleg că ești foarte supărată pe mine, nu? Întreabă el uitându-se la mine supărat.

- Ai ghicit! Spun eu.

- A-și putea să știu motivul? Întreabă el.

- Nu-l știi? Întreb eu ironică.

- Kristen, termină!! Ce ți-am făcut? Întreabă el nervos.

Eu dau să plec din cameră, dar William mă prinde de braț și mă trântește cu putere de ușă.

- Nu pleci nicăieri până când nu-mi spui ce ai!! Spune el nervos pe un ton ridicat.

- Dă-mi drumul! Spun eu pe un ton ridicat și încep să plâng, îmi las capul în jos rezemat de pieptul lui tare, el mă ia în brațe și mă strânge.

- Spune-mi, ce ai? Mă întreabă el calm.

- Lasă-mă!! Țip eu.

- Nu!! Țipă el și mai tare.

- Vrei să știi motivul? Întreb eu.

- Da!! Spune el pe un ton ridicat.

- Cine este Olivia? Întreb eu serioasă.

- Olivia?!... Mai auzit vorbind în birou! Spune el și după zâmbește.

- Dă-mi drumul!!! Nu vreau să te mai văd!! Țip eu.

- Poftim! Țipă el și mă trântește de ușă, iar eu mă lovesc de clanță.

- Awww!! Strig eu, iar Will se uită la mine cu părere de rău.

Ies din cameră și cobor, unde naiba să mă duc și să nu-l mai văd, mă duc în bucătărie, îl aud pe Will coborând scările și fug afară.

Unul dintre paznici mă întreabă:

- Sunteți bine domnișoară Wrise?

- Nu! Spun eu și mă ascund în spatele unui tufiș.

Din casă iese William, se uită în jur și îl întreabă pe paznic ceva, în șoaptă, iar paznicului arată cu degetul spre tufișul după care sunt eu ascunsă.
Se apropie și spune:

- Iubito, ieși de unde te ascunzi! Totul este o neînțelegere! Spune el calm.

Eu ies și îi spun:

- Explicăte!

- Olivia este secretara mea, este iubita lui Albert, noi nu avem nicio legătură! Spune el calm.

- Și despre ce discutați? Întreb eu serioasă.

- Dacă-ți spun o să stric tot! Spune el.

- Aha... Deci ce vei strica? Relația dintre noi? Întreb eu nervoasă.

- Nu, ci altceva! Spune el.

- Cee?? Vreau să știu ce e? Vreau să știu dacă deja ai stricat! Spun eu cu lacrimi în ochii.

- Nu, nu am stricat! Dar de ce puiul meu este așa gelos? Mă întreabă el și vine spre mine.

- Nu sunt geloasă! Spun eu în șoaptă.

- Atunci de ce reacționezi așa? Întreabă el zâmbind.

- Bine, fie, sunt geloasă! Dar pune-te în locul meu, dacă eu a-și fi vorbit cu Jasper așa, tu cum ai fi reacționat? Întreb eu.

- Urât! Spune el serios.

Eu mă uit în jos și stau neclintită. Will se apropie și mă ia în brațe. Eu nu reacționez.

- Spune-mi, ce ai vorbit cu ea? Îl întreb eu.

- Nu! Spune el amuzat.

- Nu e amuzant! Dă-mi drumul!! Țip eu.

- Nu mai țipa! Spune el.

- Lasă-mă!! Spun eu, iar el îmi dă drumul, iar eu cad pe jos.

Mă uit la el, iar el se uită la mine...