Un blestem și o Minune

Capitolul 81

Continuarea:

Intru în casă, mă duc în bucătărie unde este Rose împreună cu părinți lui Will. Uitasem complet că ai lui vin azi.

- Scumpete, ești plânsă?! Mă întreabă doamna Luisa.

- Ahhm... nu. Mă bucur mult că a-ți venit! Spun eu zâmbind.

- Văd că burtica a mai crescut, dar tu ai ochii umflați, de ce? Întreabă domnul Christofer.

- Offf... Am plâns din cauza lui Will, a făcut o griză de gelozie ieșită din comun azi la firmă. Spun eu agitată.

- Liniștește-te! Spune-mi, ce s-a întâmplat? Întreabă doamna Luisa.

- Astăzi am fost cu el la firmă după placul lui, bineînțeles, iar când am ajuns la etajul 13, unul din angajați lui m-a strigat. Era un fost prieten din facultate, a fost nesimțit, iar asta la enervat pe William. Spun eu.

- Ce ți-a spus? Întreabă doamna Luisa.

- M-a întrebat de ce m-am căsătorit. Nu l-am mai văzut de mult... era mai bine dacă nu-l mai cunoșteam. Spun eu agitată.

- Calmează-te și vorbește cu el, fă-l să creadă că ești doar a lui. Spune domnul Christofer.

- Dar sunt doar a lui! Spun eu.

- Știu scumpete, dar adui aminte, amintește-i că nimeni și nimic nu te v-a lua de lângă el, bine? Spune el.

- Bine. Spun eu.

- Eu mă duc în dormitor, sunt extenuată,  drumul m-a dat peste cap. Spune doamna Luisa.

- Vin și eu! Spune domnul Christofer.

- Bine, odihnă plăcută. Spun eu.

- Mulțumim! Tu calmează-te, mănâncă ceva și nu mai intra în panică, bine? Spune doamna Luisa.

- Bine. Spun eu.

*****

E deja foarte târziu, 23:45, iar Will nu a venit, îmi fac o mie de gânduri și scenari în cap. Unde o fi?

Toată ziua am stat în cameră și m-am gândit la el și nu am putut să-mi scot din cap reacția lui și cuvinte pe care m-i le-a spus.

Acum stau pe canapeaua din living împreună cu doamna Luisa care citește o revistă, ai lui s-au odihnit, iar acum n-au somn.

- Scumpo, du-te și culcă-te, ești extenuată! Am eu grijă ca William să vină. Spune ea.

- Nu pot, nu am cum... trebuie să-l aștept, să fiu sigură că a venit și că e teafăr. Spun eu.

- Bine, eu mă duc în dormitor. Spune ea și pleacă.

Mă hotărăsc să-l sun pe Albert, trebuie să știu de Will, deși e foarte târziu. Sună...

- Da, Kristen? Îi aud vocea.

- Da, îmi pare rău că sun atât de târziu, dar Will nu a venit încă, ne-am certat azi și îmi fac griji pentru el. Spun eu.

- Știu, e cu mine, venim spre casă. Spune el, iar eu expir ușurată.

- Bine. Vă aștept. Spun eu.

- Nu cred că e o idee bună. Spune el și închide.

...Ce a vrut să spună?
       Aștept în jur de 10 minute, după care aud ușa de la intrare și mă ridic.