Capitolul 32

2.7K 151 1
                                    

    Ieșirea cu Hades mi-a prins bine. M-a destins. M-a făcut să îmi iau gândul de la tine pentru câteva ore. M-a desprins de realitate. Dar, acum, când sunt singură în camera mea, gândul tot la tine îmi zboară. Nu știu cum m-ai făcut să mă îndrăgostesc așa de tare de tine, nu știu ce vrăji ai aruncat asupra mea, dar cert este că mi-am pierdut capul după tine. Doar tu ești în mintea, în inima și în sufletul meu. Ești în fiecare celulă a trupului meu. Mă domini. Fiecare bucățică din trupul meu îți aparține ție. Doar ție. Chiar daca tu nu știi asta.

    Săptămâna trece pe nesimțite, căci tu ești prezent la toate orele ce le avem împreună, te mai uiți la mine din când în când, îmi mai arunci câte un zâmbet mic. Chiar dacă nu îmi spui nimic, eu mă mulțumesc și cu atât. 

    Astăzi este luni, avem geografie. Ești în banca ta, iar eu mă uit pe furiș la tine. Știu că îmi simți privirea, căci zâmbești, iar eu nu cred că zâmbești la ceva ce scrie în caiet. Buzele mi se curbează în sus și îmi las – fericită – privirea în jos.

    Doamna Johnson își face apariția după câteva minute, face prezența, apoi ridică o foaie și se uită peste ea.

    — Veți avea de făcut un proiect în echipe de câte doi. Veți avea ca termen două luni începând de azi. Eu am făcut deja grupele și vi le voi spune după ce vă voi explica în ce constă acest proiect.

    Orice ne-ar cădea să facem, eu sunt pregătită, căci nu degeaba am învățat toată vara. Însă, întrebarea mea este: Cine va fi partenerul meu? Oare, vei fi tu? Ar fi minunat! Mai mult timp petrecut cu tine, mai multe priviri, mai multe zâmbete! Eram nerăbdătoare să aud echipele și bâțâiam din picior, în timp ce ascultam ce ni se spune.

    — Voi da câte două țări diferite fiecărei echipe. Ce vreau de la voi este să scrieți în treizeci de pagini absolut tot despre acestea. Absolut tot ce constă în geografie, bineînțeles. De la poziție geografică până la resurse și dincolo de ele. Aveți întrebări?

    Nimeni nu a pus nicio întrebare. Eu am înțeles ce avem de făcut și mi-am notat pe caiet pentru a nu uita vreun detaliu.

    — Bun, dacă nu aveți întrebări, să trecem la echipe.

    Își plimbă ochii pe coală în timp ce citește numele fiecărui elev, iar mie îmi tremură genunchii de emoție. Vreau să fiu în echipa cu tine. Vreau să îmi petrec timpul cu tine. Vreau să te pot privi fără bariere. Vreau totul!

    — O'Brien cu Williams, am auzit și inima mi-a tresărit. Doamne, mi-ai ascultat dorința! Aveți Rusia și Germania.

    Nu știam ce să fac. Îmi frământam mâinile în poală încercând să îmi țin în frâu zâmbetul larg până la urechi. Mi-am întors privirea spre tine, iar tu te uitai la mine zâmbind.

    Doamne, simt că mă topesc!

Despre tineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum