Capitolul 76

2.1K 118 2
                                    

   Simt ceva rece și ud pe fața mea, ceea ce mă face să devin conștientă de ceea ce se întâmplă.

   — Eva!

   Vocea ta răgușită își face drum până la urechile mele, iar mâinile tale mă mișcă ușor. Încerc să îmi deschid ochii, iar, când reușesc, dau de privirea ta speriată ce nu am mai întâlnit-o până acum.

   — Doamne, Eva! M-ai speriat îngrozitor!

   Mă ridici încet și mă strângi la pieptul tău. Mirosul tău atât de plăcut îmi inundă simțurile și mă ajută să îmi revin. Îmbrățișarea ta îmi face, din nou, inima să bată ca nebuna și nu înțeleg de ce reacționează așa, căci corpul meu trebuia să se obișnuiască cu atingerea ta. Dar, poate, mă înșel.

   Mă lași jos cu grijă și îmi cercetezi chipul, încercând să îți dai seama dacă este ceva în neregulă cu mine. Amintirile de mai devreme își fac apariția în capul meu. Îmbrățișarea, cuvintele frumoase, buzele tale peste ale mele... Gustul tău ce mi-a provocat dependență... Apoi, leșinul meu. Doamne, m-am făcut de râs! Atât de tare îmi doaream să mă săruți, iar, când în sfârșit o faci, sentimentele mele o iau razna și duc la un leșin surpriză.

   Roșesc sub privirea ta, simțindu-mă stânjenită pentru ce s-a întâmplat mai devreme.

   — Aiden...

   Îmi pui degetul pe buze.

   — Shhh! Nu trebuie să spui nimic. Te înțeleg, vorbești tu încet.

   Îmi pun mâinile peste față, încercând să mă ascund de privirea ta. Îmi vine să intru în pământ de rușine! Tocmai m-am făcut de râs în fața ta!

   — Eva, nu te rușina, te rog. A fost de la emoții, îmi spui.

   Mâinile tale îmi iau palmele de pe față și mă privești normal, fără a fi arogant, așa cum sunt alți băieți cu fetele. Ești atât de diferit!

   — Uite, dacă te va face să te simți mai bine, îți voi spune ceva. Aprob încet, curioasă, iar tu continui: Îmi... îmi tremurau picioarele când buzele noastre au luat contact.

   Obrajii ți se colorează puțin și lași privirea în jos, ușor stânjenit. Mărturisirea ta îmi aduce zâmbetul pe buze, știind că nu eram singura emoționată până peste cap. Mă ridic și îți cuprind mijlocul cu brațele, vrând să îți spun tăcut că sunt aici și că nu ești singurul stânjenit de situație. Mă îmbrățișezi și tu, iar capul tău se așează pe umărul meu, inspirând mirosul de căpșuni de la șampon.

   — Îmi pare rău că am distrus momentul, Aiden...

   — Nu ai distrus nimic, Eva. A fost minunat așa cum a fost!

________________________________________

   La mulți ani, Inventrami!❤ Să ai o zi de naștere minunată! Îți mulțumesc pentru tot ajutorul oferit și pentru toate părerile sincere!

Despre tineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum