O zi poate schimba totul

Capitolul 7

SOFIA

Eram aşezată pe canapeaua din sufragerie, țineam telefonul în mână. Îl uitasem acasă azi dimineață, când Anthony mă grăbi. Ray mă sunase de două ori, iar Darla, cea mai bună prietenă, mă sunase de vreo 7 ori.

Nu puteam să-l sun pe Ray, asta ar însemna că trebuie să îi dau papuci, nu puteam să fac asta prin telefon. Ar fi spus că sunt o femeie neserioasă şi lasă. Dar ce aveam să îi spun? Că mă despart de el că mă mărit cu Anthony?

Vibrația telefonul mă facu să tresar.

- Amiga, ce faci cu telefon? Vocea pițigăiată a prietenei mele se auzea de la celălalt capăt al telefonului.

- Darla, am spus eu, eram fericită că o auzeam. Dar şi panicată, cum o să îi spun că mă mărit cu Anthony.

- M-am întors! Azi dimineață!

- Da? Nu ai stat foarte mult în Spania.

Darla, fusese plecată aproape două săptămâni în Spania, la mătuşa ei. Mergea tot aproape la două-trei luni. Mătuşa ei avea nevoie de ajutor, la fabrica ei de ciocolată.

- Nu, m-am gândit să mă întorc acasă.

- Ei! Şmechero! Ți-a fost dor de Henry, nu?

Ea şi Henry erau împreună de 6 ani, de când ea avea 14 şi el 17. El lucra la firma de arhitectură a familiei lui Anthony, care acum era a lui.

- Da, se bâlbâi ea. Sigur, dar şi de tine. Tu cum eşti? Nu am mai vorbit de o săptămână!

- Super! Ce puteam să-i spui altceva? Şi Nicholas s-a întors azi!

- Da? Mă bucur. Ray? Cum e? Mă aşteptam să mă suni, să-mi povesteşti!

- Nu prea am avut timp. În cazul lui Ray, Darla, lucrurile au luat-o cam razna, nici nu ştiu cu ce să încep...

- Oh, nu-mi spune! Ați...? Darla avea o voce plină de entuziasm.

- Nu, nebuno! Ştiam ce vrea să întrebe, avea mereu un tupeu incredibil. Ne cunoşteam de la grădiniță, stiam ce îi poate mintea.

- Păi ai zis că au luat-o razna!

- Din alt punct de vedere! Între mine şi Ray, nu s-a întâmplat nimic, doar câteva săruturi.

- Şi? Ți-a plăcut? avea un ton dulceag.

- Da, am zâmbi eu. Mi-a plăcut, dar trebuie să ne întâlnim să povestim mai multe.

Chiar îmi plăcea Ray, era aşa o persoană romantică, vorbea frumos şi avea foarte multă răbdare cu mine.

- Normal! Te sun la dimineață şi vin la tine!

- Bine, te aştept. Noapte bună!

- Te iubesc, amiga! Noapte bună şi ție, să-l visezi pe Ray, sexy şi hot!

- Darla, şi eu te iubesc! Pa! îi închise telefonul. E nebună! am râs eu. Îmi fusese foarte dor de ea, dar ştiam că vestea, pe care urma să i-o dau, nu va fi prea bine primită.

Nicholas deschise uşa de la casă şi intră. Îl priveam cu spaimă, el se aşeză lângă mine, pe canapea. Îmi atinse uşor, cu degetul, nasul, apoi mă ciupi de obraz. Era un gest pe care îl făcea de obicei.

- Gărgărițo! aşa mă alinta fratele meu, avusese mereu grijă de mine şi era atent cu ce băieți ieşeam. Anthony era prietenul lui şi mai ales pentru că îl cunoşea, nu-l voia în preajma mea. Mă mai avertizase o dată, dar nu l-am ascultat. Eşti sigură de Tony? mă întrebă el suspicios, mă cunoştea atât de bine. Cum avea de gând să-l mint în față?