O zi poate schimba totul

Capitolul 85

SOFIA

A doua zi la muncă am venit împreună, pentru că rămasem la el. Nicky, Darla şi Kyle încă locuiau în apartamentul meu. Avusesem două şedințe, iar Anthony îmi propusese să ieşim la prânz de la muncă, nu aveam nimic de organizat după ora prânzului şi era mai bine să luăm masa împreună şi să ne plimbăm.

- Mâncăm aici? am întrebat eu, uitându-mă la restaurantul unde mai mâncasem şi când eram căsătoriți.

- Da, nu-ți place aici? Putem alege orice altceva..

- Nu, e ok, doar că..restaurantul acesta mi-a trezit nişte amintiri.

- Neplăcute?

- Nu, nicio amintire cu tine nu e neplăcută.

- Eh, ştii prea bine că sunt o grămadă. Îmi pare tare rău pentru asta, dar voi încerca să mă revanşez pentru fiecare lucru rău, pe care ți l-am făcut.

- Te iubesc, l-am sărutat eu.

- Şi eu te iubesc, frumoasa mea.

Am intrat amândoi în restaurant, nu era nimeni.

- Ce ciudat, restaurantul acesta e mereu plin!

- Da, zâmbi el. Dar acum e doar al nostru.

- Cum e doar al nostru? m-am uitat mirată la el.

Un ospătar se apropie de noi, invitându-ne la o masă, cea la care stăteam de obicei noi.

Anthony îmi trase scaunul, ca un gentilom, pentru a mă aşeza, iar apoi se aşeză în fața mea.

- Anthony, am şoptit eu, ca ospătarul să nu mă audă. Cum adică e al nostru?

- Vă aduc ceva? ne întrebă el cu un zâmbet larg pe buze.

- Deocamdată doar de băut, spuse Anthony şi ceru o sticlă de vin. La amiază? Totul era un mister pentru mine..nu înțelegeam ce se întâmplă. Sofia, tu vrei ceva?

- De ce? Bei singur sticla de vin? l-am tachinat eu.

- Sofia..râse el. Atât! Mulțumim..i se adresă el ospătarului.

- Îmi spui ce se întâmplă? am ridicat eu tonul puțin, apoi am revenit la tonul meu normal.

- Calmează-te..că îți spun tot ce vrei să ştii, îmi zâmbi el, apoi făcu mici cerculețe pe mâna mea.

- Cum adică restaurantul este al nostru? am întrebat eu insistentă.

- L-am închiriat pentru noi, îmi trase din ochi, apoi îmi sărută mână.

- De ce? Sărbătorim ceva?

- Da, pe noi..

- Noi?

- Sofi, da, noi, relația noastră. Nu mai vreau să ne ascundem de familiile noastre sau de prietenii noştri, vreau să fiu cu tine zilnic, în fiecare oră, minut, secundă. Relația noastră e cel mai frumos lucru care mi s-a întâmplat până acum, tu, Sofia, eşti cea mai importantă persoană din viața mea.

- Anthony, m-am ridicat peste masă să-l sărut.

- Sofia, îmi ținea mâna în mâna lui. Am fost un idiot, unul mare, că nu am reuşit să văd de la început cât de minunată eşti! Se ridică de la masă.

- Anthony ce se întâmplă?

Oh, nu! O să mă ceară în căsătorie aici şi acum! E mult prea repede..!!

Mă luă de mână, ridicându-mă şi pe mine.

Începeam să transpir, palmele îmi erau ude, inima îmi bătea cu putere. Nu-mi venea să cred că mi se întâmplă asta acum! Mai aveam puțin şi leşinam.