Capitolul 68

9.9K 520 22
                                    

- Jorge! Ce cauți aici?

- Sofia mă bucur să te văd! se apropie de mine şi mă îmbrățişă.

- Şi eu, ce faci?

- Bine, am fost cu Darla la ginecolog şi am zis să mă plimb puțin.

- Cu Darla?

- Da. Trebuia să vină Anthony cu noi, dar nu a putut şi nu a vrut să o lase singură, aşa că m-a rugat pe mine să merg cu ea.

- Şi..e bine? am întrebat eu.

Mă simțeam vinovată, era însărcinată şi nu ştia cine e tatăl. Avea nevoie de mine, iar eu nu eram lângă ea. Deşi nu voiam să o recunosc, dar Anthony avea dreptate, sunt încăpățânată şi orgolioasă.

- Da, are aproape 10 săptămâni de sarcină, foarte multe nu i-a spus.

- Părinții ei au aflat?

- Nu, îi este teamă să le spună. Dar zi-mi, tu eşti bine?

- Da, acum sunt mai bine, i-am zâmbit eu.

- Te-ai tuns..

- Da, m-am întristat, nu cu voia mea..

- Scuze, dar îți stă foarte bine..Nu am ştiut că..

- E ok. Cum e relația cu soția ta?

- Ți-am urmat sfatul şi am vorbit cu ea, încă nu ştiu..am zis că ne dăm o şansă.

- Mă bucur.

- Tu şi Anthony?

- Nu ştiu dacă ai aflat..dar căsătoria noastră nu a fost reală, nu ne iubim!

- Prostii! Sofia, îl iubeşti şi nu te-ai prefăcut, iar el, îți spun din părerea mea de bărbat, că te iubeşte enorm! El abia acum a învățat să iubească..trebuie să ai răbdare, să-l ierți şi să-i dai o şansă.

- M-a mințit şi s-a prefăcut că mă iubeşte. Sunt multe, Jorge şi nu sunt uşor de uitat!

- Ce mi-ai spus tu mie? Să lupt pentru dragostea mea să vorbesc cu ea pentru a clarifica situația. De ce nu faci şi tu acelaşi lucru?

- Mi-a cerut divorțul..

- Poftim?

- Da, se pare că dragostea pe care spune că o are, nu e atât de mare.

- Imposibil! Poate vrea să-ți dea libertatea, de care ai nevoie..să lupte sincer pentru tine.

- Nici nu contează..Tu cum mai eşti? am schimbat eu subiectul, chiar nu voiam să mai îmi fac gânduri despre tot ce s-a întâmplat.

Mă rănise că mi-a dat direct actele de divorț, fără să mă întrebe.

- Bine, nimic nou. De fapt, eu şi Anthony ne-am împrietenit şi am descoperit în el un prieten bun.

Totul se rezuma la Anthony. Acum eram şi mai confuză! Dar îmi făcuse atât de mult rău. Cum putea să mă iubească?

***

ANTHONY

- Cum ți-ai permis să vii aici?

- Voiai să te caut acasă?

- Eşti un nesimțit! Ieşi din biroul meu acum!

- Nu, vreau să vorbim şi vreau să ții cont de ceea ce îți voi spune!

- Nu avem ce să vorbim!

- Ba da, James, m-am aşezat pe scaunul din fața lui, dincolo de birou.

O zi poate schimba totulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum