O zi poate schimba totul

Capitolul 37

- Sofia, vreau doar să vorbim!

- Nu ai vrut să mă asculți atunci, de ce ai face-o acum?

- Te rog, doar vorbeşte cu mine.

- Ray, cred că e mai bine să pleci. Sofia şi cu mine suntem căsătoriți! interveni Anthony, care îmi cuprinse umerii cu brațele.

- Nu te băga! Am dreptul să vorbesc cu Sofia, fiindcă ea şi-a dorit asta!

- Nu acum, ci în momentul în care nu m-ai crezut..am spus eu răspicat.

- Nu durează mai mult de zece minute. E bine?

- Ok, să văd ce ai de spus!

- Între patru ochi, te rog, mă privi fix şi cu subînțeles, că ar vrea ca Anthony să se retragă.

- Am plecat! zise Anthony şi intră în casă.

- Ce vrei? l-am întrebat furioasă.

Ştiam că eu greşisem fața de el şi nu merita să-l tratez astfel, dar nu crezuse în mine, nu a vrut să mă asculte. Poate şi eu acționam la fel în locul lui.

- Sofia, Anthony te-a obligat să te căsătoreşti cu el?

Am făcut ochii mari, la naiba, mă luase prin surprindere cu întrebarea!

- Ray, cred că aberezi!

- Sofia, te pot ajuta să scapi de el, îmi şopti. Ray mă privea ca pe o neajutorată.

- Eşti nebun! Nu am nevoie de ajutor, am început să râd. Stau cu Anthony din propria voință, nu m-a obligat nimeni.

- Sofia, eu te cunosc, ştiu că nu te-ai mărita cu un strâin, mai ales când erai şi într-o relație. M-am gândit mult la asta!

Avea dreptate, dar totuşi o făcusem din obligație sau din ajutorul, pe care voiam să i-l ofer lui Anthony? Nu ştiu ce a fost în capul meu când am acceptat toată această şaradă, dar aveam de gând să continui cu ea.

- Ray, înțelege, te-am iubit, dar acum nu o mai fac, pentru că sunt îndrăgostită nebuneşte de Anthony! am spus eu sigură pe mine, pentru că aşa era.

- Ştii totul despre el?

- Normal!

- Bine. Mă bucur că eşti fericită, pentru că te iubesc!

Îl cunoşteam pe Ray, ştiam că se ataşează repede de cineva, ştiam că mă iubeşte, pentru că şi eu credeam că o fac, dar acum realizasem că Ray fusese doar ceva trecător.

- Şi eu, te-am iubit şi îmi doresc să fii fericit şi să nu te bagi în viața mea.

- Am înțeles, Sofia..doar ai grijă, Anthony e periculos, nu cred că-l cunoşti atât de bine.

Un fior rece mă cuprinse, îmi era teamă. De ce ar fi spus asta? Ştia ceva despre Anthony? Nu, nu avea ce. Vorbea gelozia din el!

Am intrat în casă, Anthony era aşezat pe canapea. Ne lipsea un televizor în sufragerie, trebuia să facem nişte schimbări. Mi-am lăsat geanta pe dulăpior şi m-am îndreptat spre el.

- Deci comandăm ceva de mâncare şi ne apucăm de proiect?

- Cum vrei, îmi răspunse el sec, privea fix telefonul.

- Vrei să comandăm o pizza sau de la catering?

- Nu-mi pasă...

Hhh. Ce naiba avea? Pățise ceva?

- Eşti bine?

- Da.

Ok! Asta era ciudat.

- Bine. Comand şi merg să fac un duş.