My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSA

Chapter 24- Mario Cart*

O sa traduc asta in mai multe parti pentru ca e prea lung si nu am timp sa il traduc pe tot deodata.

Mi-am deschis dulapul pentru a-mi lua caietul cu schite deoarece incepeam un nou proiect la ora de arta. Mai erau cateva minute pana clopotelul suna de incepere a orelor iar eu nu il gaseam. Dupa ce am scos toate cartile am realizat ca nu e acolo.

Azi a fost o zi proasta. M-am trezit cu lumina puternica a soarelui in ochi si mi i-am inchis inapoi de durere. Apoi a inceput ucigatoarea durere de cap. Ca sa fie totul si mai rau, Mrs. Walter a batut la usa si mi-a adus un pahar cu apa si niste aspirina.

"Cum te simti, Jackie?" a intrebat Mrs. Walter.

"Nu asa fierbinte." am mormait eu.

"Pai ia asta si apoi coboara pentru mic dejun." mi-a spus ea.

Dupa ce am luat pastilele, Mrs. Walter s-a ridicat sa plece.

"Nu o sa tipi la mine?" am intrebat-o eu. Mrs. Walter a oftat si s-a oprit la usa.

"Jackie, am vorbit cu Cole aseara si mi-a spus tot ce s-a intamplat asa ca nu o tip la tine. Cred ca sunt doar dezamagita ca nu m-ai sunat cand Cole te-a mintit." a spus Mrs. Walter.

Eram confuza si nu stiam cum sa raspund. Cand m-a mintit Cole? Katherine s-a uitat la mine pentru un moment lung dupa care a iesit din camera.

Mi-am trantit usa de la vestiar frustrata. Dezamagirea ei m-a facut sa ma simt si mai prost.

"Zi rea?" a intrebat Riley in timp ce se apropia de dulapul meu. Intotdeauna mergem impreuna spre ora de arte.

"Oribila." am mormait eu dupa care l-am vazut pe Cole mergand pe hol impreuna cu niste prieteni de-ai lui.

"Hei Walter!" am strigat la el."Vino aici!"

Cole s-a uitat la mine apoi s-a apropiat de dulapul meu."Hei New York."

"Ce i-ai spus mamei tale aseara?" am cerut eu.

"Nu-ti fa griji in privinta asta, Jackie." zambetul lui a disparut.

"Nu, vreau sa stiu ce i-ai spus." am spus eu nervoasa.

"De ce?" a intrebat el.

"Pentru ca vreau!" am tipat eu nepasandu-mi ca lumea incepea sa se uite.

"Bine, bine." a spus Cole punandu-si un deget pe buze aratandu-mi sa tac."Dupa ce Alex te-a dus aseara in pat-"

"Alex m-a pus aseara in pat?" am intrebat eu intrerupandul. Nu imi aminteam asta.

"Da, acum ma lasi sa iti spun ce i-am spus sau nu?"

Am aprobat din cap.

"Ok, atunci nu ma mai intrerupe. Dupa ce te-a dus sus i-am spus mamei ca nu te-ai simtit bine la scoala si ca m-am oferit sa te duc acasa. Apoi, i-am spus ca in timp ce eram in masina, nu m-am indreptat spre casa ci la petrecere cu prietenii mei."

"Ce?" am spus eu socata."De ce ai face asta?"

"Ca sa nu ai probleme? Dah." a raspuns el de parca am pus o intrebare proasta.

"Nu trebuia sa faci asta." am spus eu enervandu-ma. Eu trebuie sa imi asum responsabilitatea pentru faptele mele.

"Ce?"a intrebat Cole socat.

"Nu trebuia sa minti." am spus eu intr-un ton puternic.

"De ce?" a intrebat el.

"Pentru ca am luat singura decizia aia si ar trebui sa accept consecintele pentru ea." i-am spus eu.

"Esti sigura ca mahmureala nu iti afecteaza gandirea?" a spus Cole razand.

"Nu e amuzant, Cole." i-am raspuns eu.

"Esti nervoasa pe mine?" a intrebat el, ranjetul disparand.

"Da."

"Atunci lasa-ma sa ma revansez. Luam pranzul impreuna azi."

"Ohh!" am spus eu sarcastica."Ce rasplata."

"Cred ca este." mi-a soptit Riley in ureche. Am si uitat ca e pe aici.

"Haide, New York." a spus el bosumflandu-se.

"In nici un caz, Walter." am spus eu incrucisandu-mi bratele.

"Te rog, te rog, te rog?" a implorat.

"Cum este pranzul cu tine o rasplata?" am intrebat eu. Cole s-a uitat la mine cu fata de catelus.

"Doar mananca cu el." mi-a spus Riley.

"Asculta-ti prietena."

"Bine!"am spus eu aruncandu-mi mainile in aer."Daca o fac, o sa incetezi sa ma mai enervezi?"

"Orice pentru domnisoara mea."a spus Cole cu un accent britanic. Riley nu se mai putea opri dintr-o serie de chicoteli.

________________