Capitolul 8

3.5K 284 25
                                    

Dupa ce am inchis usa dupa mine, mi-am trantit servieta si am oftat lung. Ziua de azi a fost interesanta.

Dupa ce Missy m-a lasat in biroul ei, am decis sa ma uite pe lista ei de Trebuie facut si sa vad daca ma pot ocupa de ceva. Jumatate din lucrurile de acolo aveau legatura cu o domnisoara numita Pam, dar nu aveam nici o idee despre cine ea.

Singurul lucru de care am avut grija a fost curatarea dulapului cu documente. Era plin cu numere vechi din revista Glitter Girls, si fiecare articol trebuia asezat dupa data. Munca a fost putin prea ordonata, dar am dat de cateva articole ciudate. Printre favoritele mele erau: "Ten Ways to Tickle His Pickle" *sper ca o intelegeti pentru ca nu vreau sa traduc asa ceva aici :)) Daca nu intelegeti dati pe google si vedeti* , "Povestiri amuzante despre sex: Editia Camera de Urgenta", si "Prefacutul e rau? Adevarul despre orgasmele femeilor".

Cine stia ca o revista de fete putea fi atat de interesanta? Niciodata nu mi-am imaginat sa fie atat de... perversa? Nu am putut sa nu ma gandesc la faptul ca undeva in cladire erau fete care scriau despre diferite pozitii sexuale. Nu a fost cum ma asteptam sa fie prima mea zi, dar poate noul job nu va fi atat de rau... nu ca as recunoaste asta in fata cuiva. Niciodata.

"Buna?" am intrebat in timp ce degetele mele lucrau repede la desfacutul cravatei.

Nimeni nu a raspuns.

Apartamentul era intunecat, o mica lumina venind din bucatarie. Am crezut ca toata lumea va fi la apartament cand ma voi intoarce, in special Jackie avand in vedere ca nu a avut ore azi, dar locul era pustiu.

Ciudat, m-am gandit, dar in fine. Eram obosit, ultimul lucru pe care vroiam sa il fac era sa povestesc prima mea zi cuiva. Poate cel mai bun lucru pe care il puteam face era sa vad daca era ceva bun de mancat in frigider si apoi sa ma duc la culcare inainte sa ajunga cineva acasa.

Fara sa stiu de unde se aprinde lumina in sufragerie, am inceput sa merg incet spre bucataria luminata.

"Rahat." am sasait spre canapeaua care era intinsa in fata mea ca un ninja. Sunt in apartament se o noapte, deci inca nu eram familiarizat cu acest loc. Degetul meu mare ma durea in timp ce mergeam inainte, sunetul papucilor mei pe podeaua de lemn alungand linistea din apartament.

Nu era nimeni in bucatarie, dar am vazut o punga cu alimente pe masa. O privire rapida inauntru a dezvalui ingrediente pentru mancare italiana. Ok, deci Jackie a mers la magazin si planuia sa faca cina... atunci unde naiba era? Poate a uitat ceva si a plecat inapoi la magazin?

Poti sa ii dai mesaj si sa intrebi... Am clatinat din cap si am dat la o parte ideea.

Asteptand sa ma schimb de hainele de munca, m-am indreptat spre camera mea. Cand am ajuns pe hol, am intalnit un blocaj. Tot holul era plin cu mobila din dormitorul meu, si a trebuit sa trec peste un birou, un dulap si un scaun. Ce naiba? De ce era tot din camera mea pe hol? Sper sa nu fie vreo farsa de a lui Sammy ca altfel ii voi tabaci fundul.

Usa de la dormitor era usor deschisa, iar eu mi-am bagat in liniste capul prin crapatura. Stand in mijlocul camerei mele era Jackie. Avea castile in urechi si dansa inainte si inapoi pe muzica pe care o asculta.

"And we danced all night to the best song ever!" a cantat.

"One Direction?" am spus, razand de versiunea ei scoasa din cheie. "Sunt profund dezamagit de gusturile tale in muzica, New York."

Jackie a tipat la auzul vocii mele. IPod-ul ei i-a zburat din mana cazand la pamant zgomotos, castile cazand de pe urechi.

"La naiba, Cole!" a exclamat intorcandu-se, mana presata pe piept. "Era sa fac pe mine."

M-am sprijinit de tocul usii si mi-am incretit nasul. "Prea multe informatii, Jackie. E dezgustator."

S-a uitat la mine confuza. Apoi o raza de realizare a trecut pe fata ei. "Serios, Cole? Cati ani ai? 2?" Tonul sarcastic al lui Jackie m-a facut sa ranjesc in timp ce ea si-a incrucisat bratele la piept. Iubeam sa o enervez. Era hobby-ul meu preferat.

"De fapt." am spus departandu-ma de tocul usii. "Am exact 22 de ani, 75 de zile, 18 ore si-"

"Ok, ok, inteligentule. Am prins ideea." a mormait in timp ce eu inaintam in camera.

Cand am ajuns langa ea, m-am aplecat si am ridicat iPod-ul. "Esti plina de vopsea." am spus punand dispozitivul in mana ei. Uitandu-ma in jur, am vazut doua galeti goale de vopsea, o dara de culoare si o carpa pe podea.Jackie a zambit si a facut o pirueta cu mainile in aer. "Iti place?" a intrebat.

"Pai." am spus uitandu-ma la peretii albastri. "Trebuie sa recunosc ca e o imbunatatire fata de ultima oara cand mi-ai vopsit camera."

Jackie a rosit, amintindu-si ziua in care mi-a atacat peretii cu vopsea roz. "Da, m-am gandit sa ma revansez pentru aia." a spus, mormaind cu privirea spre picioare.

"O iubesc." am spus. Mi-am pus un deget sub barbia ei si am ridicat-o ca sa pot sa ma uit in ochii  ei. S-a uitat la mine pentr un moment dar s-a retras.

"Speram sa termini pana te intorci." a spus. "Sa pun mobila la loc si totul, dar am fost putin distrasa."

"Da, am vazut asta. One Direction te pot distrage." am tachinat-o. Era unul dintre lucrurile care mi-au lipsit in ultimii doi ani, pana am fost capabil sa o fac din nou. Jackie mereu arata adorabil cand era suparata, In loc sa imi raspunda, Jackie doar s-a uitat la mine cu o privire care spunea ca asta nu era amuzant.

"Deci," am spus schimband subiectul. "Cum ai reusit sa faci toate astea? Nu chiulesti, nu-i asa?"

Jackie si-a dat ochii peste cap. "De parca tu nu ai facut asta." a spus si si-a dat parul pe spate. "Pe langa asta, nu chiulesc. M-am trezit devreme luni. Am ales vopseaua, si am stat tot restul zilei facand asta."

"Vad." am raspuns ciupind-o de nas. "E destul de dragut din partea ta, Jackie. Chiar apreciez. Imi doresc sa fie ceva cu care sa ma pot revansa."

Am tras-o intr-o imbratisare si mi-am rezemat barbia pe umarul ei. Am oftat, si mi-am inchis ochii, savurand momentul.

"Pai." a spus Jackie retragandu-se. "E un lucru pe care il poti face."

Ranjetul de pe fata ei mi-a spus ca orice avea planuit, nu imi va placea. Rahat, m-am gandit. In ce naiba m-am bagat?






My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSAWhere stories live. Discover now