My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSA

Chapter 35- What else could go wrong

"Buna ziua tuturor, va vorbeste capitanul. Vom incepe aterizarea pe aeroportul international Chicago O'Hare in curand. Temperatura este de 46°. Ora locala estw 11:30 a.m. Sper ca v-ati simtit bine pe durata acestui zbor la bordul avionului Midwest si ne dorim sa va revedem pe toti."

"Rahat." a spus Cole desfacandu-si centura. "Zborul spre Colorado pleaca la pranz. Va trebui sa iesim de aici."

"Exact de asta am vrut sa calatorim la clasa 1." Am spus eu ranjind."Vom fi primii care vor iesi. Nu-ti fa griji, avem o gramada de timp."

"Da, dar e atat de scump." S-a plans Cole bagandu-si iPod-ul in buzunar.

"De ce iti pasa?" Am intrebat eu cascand si intinzandu-ma."Tu nu platesti nimic."

Cole doar a mormait ceva pentru sine iar eu mi-am dat ochii peste cap.

Mi-am simtit urechile infundandu-se in timp ce avionul cobora. Mi-am luat geanta si am cautat pe la fundul ei scotand o guma de menta. Am bagat-o in gura pentru a ma elibera de presiune si am inceput sa mestec.

"Vrei una?" L-am intrebat pe Cole. Acesta a refuzat din cap zambind.

"Nu, i-am furat tot pachetul lui Alex." A spus el fluturand pachetul in fata mea.

M-am intors sa ma uit la Alex. Era intins pe scaunul sau, sforaind ca un animal fioros.

"Poate nu ar fi trebuit sa ii dau somniferele alea." am spus eu razand.

"Nah, e bine ca doarme. Mi-a spus ca in zborul spre New York nu s-a simtit in regula."

"Iubesc sa zbor." am spus eu clatinandu-mi capul in timp ce ma uitam la cum doarme Alex. Mi-am adus aminte de momentul in care mi-a zis ca el crede ca e grozav sa zbori. Se pare ca si-a schimbat parerea.

"Pai." a spus Cole zambind. "E a doua oara cand zbor, dar e destul de frumos."

Am aprobat din cap inainte sa imi pun mana pe umarul lui Alex."Hei, trezeste-te." am spus eu zgaltaindu-l usor. "Aproape aterizam."

Alex a mormait ceva de neinteles inca adormit, dupa care s-a intors pe partea cealalta si s-a culcat la loc.

"Ratatule!" a strigat Cole in urechea fratelui sau. "Trezirea acum!"

Alex s-a ridicat din scaunul sau repede. "Ce?" a intrebat el, de-a dreptul enervat.

Cole si cu mine am incercat sa ne abtinem din a rade in timp ce insotitoarea de zbor ne-a dat o privire urata. Cand a trecut de noi, am inceput sa radem.