My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSA

Capitolul 10

Sammy s-a strecurat in bucatarie printre cutii. "Hei Jackie." a gafait, complet fara respiratie. "Multumesc ca ai facut cina."

"Nici o problema." a raspuns Jackie scotand o punga de brocoli pentru salata.

"Hei, si eu am ajutat." am adaugat inainte sa mai bag un rulou de pizza in gura. Adevarat, poate am stricat totul, dar chiar am incercat din greu. Era ceva si asta nu?

Punand doua dintre pungi pe blat, Sammy le-a lasat pe celelalte pe jos. S-a intors spre mine, incruntata. "Deci, ar trebui sa pun pe cineva sa guste mancarea in caz de otrava?"

"Yup." i-am spus fericit. Am luat loc pe unul din scaunele de la bar pentru a-mi termina gustarea. Jackie inca lucra pe cealalta parte a blatului adaugand castraveti.

"Ce ai zice daca as manca astea?" intr-o fractiune de secunda mi-a furat farfuria cu rulouri.

M-am uitat uimit la gustarea mea furata. "Dar... rulourile mele."

"Sunt delicioase." a raspuns Sammy in timp ce o manichiura perfecta a ridicat un rulou. Cascavalul se prelingea la capatul ruloului iar eu urmaream in oroare cum mesteca si inghitea.

"Nu manca alea!" a spus Jackie dezlipind mana prieteni ei de pe farfurie. "Iti vor strica apetitul."

"Da, da-mi-le inapoi."am cerut. M-am intins peste blat si mi-am luat farfuria inapoi. "Catea furatoare de rulouri." am mormait.

"Tsk-tsk" a spus Sammy fluturand un deget spre mine. "Nu ar trebui sa fii atat de rau cu mine. Pe langa asta, imi esti dator."

Aproape m-am inecat cu un rulou. "Ce? Nu iti sunt dator cu nimic."

"Ah ba da." a spus ranjind, nonsalant. "Mi-am permis sa ma uit prin camera ta dupa ce ai plecat azi dimineata."

"Oh wow, multumesc." am mormait si mi-am dat ochii peste cap. "Chiar apreciez ca strainii sa imi umble prin lucruri."

Ignorandu-mi comentariul, si-a incretit nasul. "Avand in vedere ca esti de aici doar de cateva zile, e cam dezgustator inauntru. Ar trebui sa fii mai organizat."

"Oamenii organizati sunt prea lenesi sa isi caute lucrurile." am spus, zambind la propria mea gluma. "Pe langa asta, niciodata nu stii ce ai... pana iti cureti camera."

"Vroiam sa vad daca mai ai cravate facute de mine." a continuat Sammy sa indruge. "Am fost trista sa vad ca nu. De fapt, toate hainele de munca pe care le ai sunt hidoase."

Am mormait incepand sa ma enervez. Fata asta nu avea nici o rusine. Cum de nu is dadea seama ca ma insulta in momentul asta? "Iti bati joc de mine? Am cheltuit o gramada de bani pe hainele alea-"

"Asa ca le-am aruncat si-"

"TU CE?" am explodat sarind de pe scaun. Am dat toti banii pe care i-am castigat in timpul verii pe hainele alea.

"Serios Cole, ti-am facut o favoare, ceea ce nu e un lucru la care sa te astepti de la mine foarte des-"

"Pai ce ar trebui sa port acum la munca, idioato? Nu te-ai gandit la asta, nu?" am dat cu pumnul in masa, chiar daca as fi preferat sa ii dau ei in cap.

Cine naiba credea ca e? Sa intre in camera mea a fost ceva, dar sa imi arunce lucrurile? Nu are nici un drept!

Sammy si-a dat ochii peste cap. "Asa cum ziceam inainte sa fiu intrerupta intr-un mod urat, m-am oprit la cateva magazine dupa munca si am luat niste chestii noi pentru tine. De asta nu am fost aici sa o ajut pe Jackie cu cina."