Mă lupt cu mine

Domnul învățător

Hei,tu, da, tu...dă drumul acelei greutăți care-ți lasă sufletul în jos,ridică-te cu toată puterea și spune DA unei provocări pentru a uita de tot ceea ce ai mărturisit, pentru a șterge cu radiera fiecare cuvânt de rău la adresa cuiva gândit sau scris.
Lasă în urmă ceea ce a fost necurat și întoarce-te la tot ceea ce a fost bun, azi m-am întors la persoane dragi sufletului meu și le-am îmbrățișat...oameni care mi-au spus "dacă tu ai acest dar,urmează-l" și mi-au prins mâna cu multă căldură și sinceritate.
Le-am privit ochii plini de curaj și nu-mi vine a crede cât de fericită am fost să le aflu convingerea că voi reuși.
Cred că ar fi timpul să încep să vorbesc despre acele inimi care au vrut să-și pună amprenta asupra întregii mele existențe.
Domnul învățător, vai de mine, câte aș avea să vă zic,drag domn cu un suflet minunat, drag om cu o privire blândă și o sensibilitate imensa, vă iubesc! Nu v-am spus niciodată asta, nu am îndrăznit, nici azi nu a fost prea multă vorbă între dumneavoastră și fosta elevă preferată pe care ați avut-o..mă întorc adesea la domnul înalt,cu trăsături fine și calme, mă întorc de fiecare dată cu inima slobodă,liniștită, și aș vrea să vă povestesc foarte multe, dar mă pierd...
Azi nu-mi găseam cuvintele deși voiam cu ardoare să descriu sentimentul sfâșietor de a privi fetițele acelea de pe scena serbării și să mă văd pe mine, să văd căldura privirii dumneavoastră a însemnat un dar prestigios pentru a mea ființă...v-am întrebat "ce mai faceți?", dorindu-mi să-mi relatați mai multe...dar tot ce mi-ați spus a fost "îmbătrânesc...îmbătrânesc frumos" iar eu am rămas blocată, cu un zâmbet stupid pe față, aș fi dorit să încep a jongla cu idei ce descriu viața,cu întregi fraze care să vă cucerească gândirea, dar dascălul meu rămâne ce-l ce mă va învăța mereu mai mult. Știu că mă veți păstra în inimă pentru totdeauna, pentru că și eu voi face la fel, ați fost,sunteți și veți rămâne mereu omul ce a deschis poarta sufletului meu și a lăsat-o deschisă dorindu-și ca oameni frumoși și un viitor frumos să se strecoare acolo, ca eu să devin un om înțelept,cult, de neclintit în drumul său.
De ați citi aceste rânduri, am plânge amândoi, și când mă gândesc că astăzi aveați lacrimi în ochi, mă fac mică,mică de tot, ca în clasa întâi,mă pierd printre litere și acel A perfect din prima zi, mă ridic cu părul împletit lăsat pe spate și vă spun scurt,grăbit :"sper c-o să vă placă, cu drag eu am muncit" și acei ochi prea blânzi m-aprobă cu mult dor și mâna părintească mi-atinge părul moale, eu tresărind ușor. Ce să vă zic? Mi-e foarte dor...