În miros de ploaie mă alint și cu miros de ploaie îmi îmbin freamătul zăpăcitor al minții cu cel al inimii.
Cu miros de pământ ud și călcâie nude vreau să scriu istorie pe aleea vieții și să las urme fără a mă sfii.
Cu frunzele ude vreau să mă îmbrac dimineața pentru ca seara să mă dezbrac de verde și să mă-mbrac în pelerina dulce și neagră a serii.
În cântec de păsări cu pene ude și coji de măr uscate pe asfalt stau zilele ce trec pe simțite ca un elan de culori și vietăți ce invocă soarele, zeul lumii lor.
Cum alene se mișcă crengi și cum dansează iarba în ritmul vântului, devenind exotică și neînțeleasă sunt începuturi de povești pe care nepoții le vor auzi la miez de seară.
Există atâta prospețime și totodată vechime în aromele naturii, există atâta tristețe în ploaie și totodată un parfum de început. Există atâta răzvrătire și dorință în asfaltul ud și cărarea fierbinte, atâtea piste fără înțeles.
Cu miros de ploaie de mai m-am acoperit și aștept să fie tăcere în minte și în suflet, aștept să fie aruncat primul zar- în picături de ploaie-, în baltă.. și-n infern.
YOU ARE READING
Mă lupt cu mine
SpiritualMă lupt cu mine de când mă știu, îmi pun în concurență teama și speranța și ajung să le țin la același nivel. Fac pași înainte cu credința unui nou început pentru sufletul meu dureros,dar ajung să dau înapoi și să îmbrățișez amărăciunea unei minți m...
