Mă lupt cu mine

Mă lupt cu mine, cu, și pentru mine! (o frântură de sfârșit)

Sunt aici, după multe vreme, mă aflu pe gresia rece și în sufletul meu sunt mai mică decât ieri, mai rece decât azi în aerul aspru al serii.
Se află printre pașii mei acest tumult al vocii mele de atunci și de acum..am rupt bucăți din mine și le-am lăsat în palmele lor, ca ei, ei să sufle peste ele precum vântul peste frunzele toamnei. Și voi suflați prin pagini ca și cum ați sufla pe toate rănile ce le-am așezat aici, ce le-am făcut închise în timp, să fie cicatrici purtate cu mândrie!

Sunt aici și lupta cu mine continuă, sunt străină dar prietenă a acestui pat de cuvinte, a tuturor amintirilor pe care le-am creat și le creez.
Este o adevărată nebunie ca povestea mea să fie o poveste, să o citească oameni, să simtă și ei ceea ce sufletul meu a atins prin prelungiri, lacrimi și zâmbete.
Am lăsat la o parte o lungă vreme paginile luptei cu mine pentru a mă întoarce aici, să mai trasez niște urme peste ceea ce părea sfârșit, peste ceea ce părea să aibă o lipsă de continuitate într-un vid trist al lipsei de cuvinte.

Știi ce? Hai să -ți spun că cerul este mereu frumos, tu ești frumos, tu ești frumoasă, și luptele cu noi înșine sunt demne de victorii fericite, de finaluri nesfârșite, de râsete de copii în piepturi de adulți. Merităm o lume cu iubire, merităm mai puțină luptă, mai multă pace și frânturi de victorie într-un ocean de incertitudine.

Eu mă lupt cu mine, tu te lupți cu tine, ne luptăm cu noi și uităm, uităm să fim ceea ce trebuie, în mod natural, să fim..
Uităm să facem răsăritul cuiva să nu se mai simtă un apus la nesfârșit, să simțim atingerea tresăritoare a pielii pe piele, uităm să simțim căldura deși este frig, uităm să fim noi crezând că războiul nu are sfârșit și el e singura noastră poveste de scris, așteptând disperat să se termine.

Mă aflu aici, să îți amintesc că știu prin ce treci, ție, dragă eule, dar și ție, dragă om care citești acum.
Lasă scutul și sabia, lasă ți părul și spiritul liber, lasă ți vocea să cânte, respirația să fie regulată, mâinile să tremure la atingerea primei raze de soare, lasă ți imperfecțiunile mângâiate de adierea caldă sau aspră a aerului purtător de gânduri și visuri, lasă ți spiritul lipsit de rigori și lasă lupta să fie însăși viața din care să ieși victorios.
Mă lupt și-n seara asta cu mine, mă lupt și acum cu pașii ce m-au adus aici, dar mă lupt cu mândrie și patos, mă lupt pentru un EU mai bun, pentru frumusețea a tot ceea ce am făcut să fiu și voi face să fi.

Mă lupt cu mine,
Dar eșecul nu poate fi,
Nici al meu,
Nici al eului meu!
Noi, împreună,
Vom avea parte de victorie.
Mă lupt cu mine,
Mă lupt cu mine, cu, și pentru mine!