Azi era ziua cea mare. Te pregăteai să pleci cu iubitul tău, Harry, la studio, alături de colegii lui și de prietenele lor. De ce făceați asta? Era prima oară când vedeați filmul This is us. Erai emoționată, fusesei directioner încă din 2010 de când Simon îi pusese pe toți într-un grup care avea să aibă un succes mondial, un grup care avea să cucerească inimile a milioane de fane de pe tot globul. Milioane de discuri vândute, zeci de premii, o lume întreagă la picioarele lor.
Dar tu fusesei cea care îi furase inima celebrului Harry Styles. Cea care îl trezea dimineața cu mici săruturi pe buze, cea care pleca împreună cu el peste tot, cea care îl aștepta acasă să se întoarcă din turneu. Ai fost mereu alături de el și aveai să rămâi indiferent de consecințe.
Te-ai pregătit corespunzător unui astfel de eveniment. Puteai să îți iei doar o pereche de blugi și un tricou, ținând cont că erați doar voi și vă cunoșteați de prea mult timp ca să vă mai pese de păreri. Dar nu! Ți-ai luat o rochie scurtă, în culori pastelate, mulată pe corp, care îți scotea formele în evidență. Te-ai încălțat cu platformele tale preferate, după care l-ai căutat pe Harry prin toată casă, dar ia-l de unde nu-i. Ți-ai verificat telefonul, gândindu-te că a trebuit să plece în grabă și că ți-a lăsat vreun mesaj, dar nimic de genul ăsta. Doar nu te lăsase baltă, nu?
Ai format numărul și ai așteptat să răspundă. Ai auzit telefonul sunând în camera voastră și ai urcat la etaj. Ai deschis ușor ușa, iar telefonul era aruncat pe pat. Te-ai apropiat și l-ai ridicat. Chiar în momentul ăla, Harry a sărit din dulap, urlând bau. Din nefericire pentru el, nu te-ai speriat aproape deloc, iar el a început să râdă, crezând că și-a îndeplinit misiunea pentru care fusese trimis pe pământ.
- Ce naiba faci? l-ai întrebat.
- Bungee jumping cu elasticul de la sutienul tău. Ce ți se pare că fac?! Încerc să te sperii! zise el, ridicându-și mâinile în aer și gesticulând ca o maimuță în călduri.
- Nu cred că te-ar ține elasticul la ce șunculițe ai! l-ai tachinat, deși nu exista niciun gram de grăsime pe corpul lui atletic.
- N-ai zis asta!
- Oo ba da!
Știai că trebuia să fugi, așa că asta ai făcut. Și, bineînțeles, el te-a urmărit. V-ați alergat prin casă mai ceva ca șoarecele și pisica, dar într-un final a reușit să te prindă și te-a aruncat pe canapea, unde a început să te gâdile, până ai spus că te predai.
Ați reușit să vă aranjați la loc și să plecați spre studio. Toată lumea era acolo când ați ajuns și ați primit mai multe întrebări decât puteai număra pe degete. Și toate începeau cu „de ce”. „De ce v-a luat atâta?”, „de ce ați întârziat?”, „de ce vă mișcați așa greu?”.
- Ce bine arăți, Deea! te-a complimentat Louis, făcându-ți cu ochiul.
- Mulțumesc, i-ai răspuns simplu.
Ați intrat într-o cameră și v-ați așezat pe scaune, așteptând să înceapă filmul. Toată lumea era tăcută, mai puțin Louis.
- Deea, nu crezi că rochia aia e puțin cam indecentă? Crede-mă, e un compliment. N-am văzut de mult timp fete cu un corp ca al tău.
Toată lumea s-a uitat la el în șoc, nevenindu-le să creadă ce tocmai auziseră.
- Ăăă… mulțumesc, ai zis stânjenită.
Îl simțeai pe Harry fierbând lângă tine, dar se stăpânea de minune. Într-un final, filmul a început și toată lumea s-a calmat. Însă Louis continua să te privească regulat, zâmbindu-ți și făcându-ți cu ochiul. Încercai să nu îl bagi în seamă, dar era mai greu decât părea. Harry era deja nervos, erai sigură că avea să dea câțiva pumni când se va termina filmul.
După ce ați ieșit din studio, Harry s-a rățoit la Louis, spunându-i că dacă te mai privește o singură dată, o să plătească. După aia te-a luat de mână și te-a tras afară din studio. V-ați urcat în mașină și a gonit spre casă.
Când ați intrat în hol, te-a împins în perete și și-a lipit corpul de al tău, spunându-ți la ureche:
- Ești doar a mea, să nu uiți asta niciodată!
